Barajul de la Valea de Pesti este în pericol. Din 1973, de când a fost dat în folosintã, barajul nu a fost golit niciodatã, desi de câtiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. Desi administratorii constructiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparatii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate, investitia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile.
Deputatul Cristian Resmeritã îi atrage atentia ministrului Mediului si Schimbãrilor Climatice Rovana Plumb asupra stãrii avansate de degradare a barajului.
„Constructia barajului a fost gânditã pentru atenuarea viiturilor, dar întrucât continuã sã functionze de la darea ãn folosintã fãrã nicio reparatie, fisurile apãrute în timp l-au afectat puternic, rolul acestuia este astfel diminuat, fiind necesarã o remediere cât mai rapidã a situatiei, o eventualã rupere a barajului provocând o catastrofã. Administratorii constructiei spun cã lucrãrile de reparatii la baraj sunt absolut necesare, impunându-se cu prioritate reabilitarea vanelor de baraj. Întrucât existã un proiect cu privire la fondurile necesare pentru reabilitarea barajului de peste 7 ani, vã rog sã îmi spuneti în ce stadiu se aflã derularea acestui proiect si ce mãsuri veti întreprinde pentru executarea cât mai rapidã a lucrãrilor de reparare si reabilitare a barajului, pentru a evita o eventualã catastrofã”, îi precizeazã deputatul Cristian Resmeritã, ministrului Rovana Plumb.
Barajul de la Valea de Pesti asigurã alimentarea cu apã a populatiei din localitãtile Lupeni, Uricani, Vulcan, aninoasa si o parte a municipiului Petrosani precum su a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Acesta a fost dat în folosintã în anul 1973, are o lungime de coronament de 237,5 metri si un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã având o adâncime de peste 53 de metri. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtrati, ceea ce îl situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România.
”Anul trecut s-a tinut o licitatie, câstigatã de o firmã din Prahova, Apasco. Contractul a fost încheiat, a fost emisã autorizatia si s-a plãtit cota de 1% cãtre Autoritatea în Constructii”, a spus Sorin Corici, sef Sistem Hidrotehnic Valea Jiului.
Finantarea trebuia sã se facã de la Guvern pe un program care a fost închis. Totusi, lucrãrile la baraj au fost pãstrate, fiind considerate de maximã importantã, dar ultimele vesti despre acest proiect sunt din decembrie. Conform contractului, lucrarea este suportatã de constructor, care îsi recupereazã ulterior banii. În luna decembrie a anului 2012, constructorul ar fi trebuit sã acceseze un credit bancar, cu garantie guvernamentalã, dar de atunci totul a stagnat, iar barajul nu a mai intrat în reparatii capitale, asa cum era preconizat.
Monika BACIU
