Încet – încet, parcurile „mãrginase” din municipiul Petrosani s-au integrat în peisajul local. Mai exact, ceea ce a mai rãmas din ele, dupã trecerea armatelor de vandali autohtoni, a fost nãpãdit de ierburi si buruieni, la fel de autohtone.
Mircea Nistor
De furia locuitorilor din respectivele zone sau de cea a cãutãtorilor de metale ce pot fi valorificate la centrele de primire ale fierului vechi au scãpat, deocamdatã, doar obiectele confectionate din materiale plastice. Asta, pânã când le va fi gãsitã o întrebuintare si acestora, respectiv celor câteva tobogane rãmase stinghere prin zonele destinate recreerii cetãtenilor si progeniturilor acestora. În rest, hintele au fost tãiate de la rãdãcinã cu flexul, partea metalicã a bãncilor a plecat spre fier vechi iar cu ajutorul celei lemnoase au fost încinse, ad-hoc, câteva focuri de tabãrã sau grãtare. În acelasi timp, pomii plantati, printre care se aflau si câteva magnolii, au fost pãscuti de caii, vesnic flãmânzi, ai celor din zonele limitrofe spatiilor destinate destiderii dupã orele de serviciu sau scoalã. Parcurile cele mai afectate de asaltul celor care se considerã „cetãteni europeni” sunt cele din Cartierele Colonie si Aeroport, douã dintre zonele cele mai sãrace ale municipiului. În Colonie, dintre cele 3 parcuri amenajate aici, unul a fost complet „ras” iar celelalte douã se mai bazeazã pe niste ruine ale toboganelor sau hintelor. În parantezã fie spus, amenajarea acestora a costat ceva bani, fondurile fiind alocate, în marea lor majoritate, de cãtre Uniunea Europeanã. Banii, însã, s-au dus pe apa Sâmbetei, la fel si bãncile, hintele, pomii de esentã rarã sau cãlutii cu arcuri, în urma lor rãmânând un peisaj apocaliptic…
