Una dintre putinele firme care au iesit pe profit în Valea Jiului, în 2018, a fost Societatea Apa Serv, a  cãrei conducere, la ora bilantului, se declarã absolut multumitã de realizãri. La acest moment, alãturi de cei din conducerea societãtii, au ajuns si reprezentantii Consiliului Judetean Hunedoara, cei care sunt ordonatorii principali de credite.
„Loc de mai bine existã tot timpul si vã doresc succes în tot ceea ce faceti si realizati”, a spus Mircea Bobora, presedintele CJ Hunedoara, iar Costel Avram, administratorul public al judetului Hunedoara, a completat: „Ca si fost manager la Apa Serv mã bucur de rezultatele care au fost si care sunt acum. Sãptãmâna aceasta, am fost la Adunarea Generalã a Asociatiei Române a  Apei si m-am bucurat mult sã vãd cã munca noastrã este apreciatã, când se spune cã suntem primii care am implementat proiecte europene, în conditiile în care, pânã la finele anului, dacã vor mai fi alte 3 firme în România, care au luat banii europeni”.
Cei de la Apa Serv spun, acum la momentul unui bilant care posteazã Apa Serv în topul firmelor nationale, care au încheiat etape în premierã, legate de proiectele europene, cã totul a fost generat doar de munca în echipã. „În decursul anului 2018, cu toate problemele legate de oprirea barajului de la Valea de Pesti, sau de perioada de 3 luni, din varã, când am avut acele ploi torentiale, am asigurat apa la populatiei 24/24 ore. Nu am avut nicio neconformitate vis-a-vis de calitatea apei ce a fost furnizatã de la cele 6 statii de tratare a apei. Ca ore de oprire am avut, în medie, pe statia Taia si Jiet, în medie, 700 de ore, în schimb, cu toatã apa tulbure ce a venit în amonte de captare, statia Jiet si-a arãtat buna functionare, în urma implementãrii programului european, ce a reabilitat total statia”, a precizat si Cristian Ionicã, manager general SC Apa Serv VJ.


Proiecte europene se deruleazã si acum si primele lucrãri au fost licitate, în timp ce altele acum urmeazã sã intre în procedurã.
„Ca realizare pe 2018 este faptul cã am semnat 6 contracte din cadrul proiectului. Este vorba despre  contracte de lucrãri pentru Petrosani Nord, Petrosani Sud, Lupeni, Statia Zãnoaga. Avem si un contract semnat pentru furnizare, care este aproape si implementat si finalizat si primul contract de supervizare si managementul proiectului. Sunt în procedurã de achizitie încã 6 contracte si sperãm ca urmãtorul sã fie semnat în ianuarie”, a spus Monica Tarcea, sef Departament Dezvoltare.
Si indicatorii economici spun multe, iar profitul va fi investit în toate orasele.
„În anul 2018, creantele au scãzut cu 400  de mii de lei, rata lichiditãtii generale, care în decembrie 2017 a fost 4,12%, la finele lunii noiembrie 2018 este 10,2%. Cheltuielile toatle la 1000 de lei venituri totale  sunt în sumã de 920 de lei. Cifra de afaceri a crescut cu 1.135.000 de lei, fatã de cea înregistratã în aceiasi perioadã a anului trecut. Anul trecut, pe vremea aceasta, ne-a  propus sã rãmânem o societate profitabilã, sã mentinem trendul crescãtor al gradului de încasare si sã ne îndreptãm atentia asupra salariatilor nostri. Astãzi, putem spune cã încheiem si anul acest cu profit, gradul de încasare a crescut cu 4%, iar salariatii au beneficiat de o majorare salarialã în luna aprilie a acestui an”, a completat Roxana Benke, sef Departamentul Economic.
Dar sunt si reclamatii si probleme care apar si au apãrut, însã, cei de la Apa Serv spun cã le-au rezolvat în timp record. „În anul 2018, au fost peste 2.700 de interventii, atât pe apã, cât si pe canalizare, cu o valoare de  peste 2.400.000 de lei. La dispecerat, au fost înregistrate aproape 3.000 de  reclamatii si sesizãri, dintre care, peste 80% au fost rezolvate în mai putin de 24 de ore”, a conchis Florin Donisã, sef Departamentul Exploatare.
Apa Serv este o societate ce deruleazã ample proiecte cu bani europeni, iar sumele investite numai în  ultima perioadã sunt uriase. De altfel, Rovana Plumb, pe vremea când era ministrul fondurilor europene a  semnat la Petrosani un proiect de modernizare al retelelor de 90 de milioane de euro.
Diana Mitrache