Promovarea lui Cozma
A fost unul dintre cele mai încãrcate campionate din istoria Jiului. Dupã patru ani de nereusite prin Divizia „B”, Jiul este „luat” minei Livezeni de cãtre L.S.M.V.J., puternica organizatie sindicalã condusã de carismaticul ei lider, Miron Cozma. Acesta, sfãtuit de prietenii sãi sus-pusi de la Bucuresti pe ideea „Miroane, bagã-te la fotbal, vei câstiga notorietate”, a preluat frâiele Jiului, având ca scop ducerea echipei în „A”. A fost o idee la care au fost de acord cu totii, Miron Cozma devenind presedintele Clubului. Zis si fãcut, se adunã cotizatii uriase de la cei 45.000 mineri ai Vãii Jiului – „dacã vreti echipã-n A, aduceti banii-n `coa`” – se începe o politicã de restructurãri si transferãri deopotrivã. Sosesc la Jiul, portarul Toader si Fane Târã de la Rapid Bucuresti, Baicea si Matincã, acesta din urmã un talent iesit din comun, este adus ca principal Ion Litã Dumitru (se spunea atunci, pe 80.000 mãrci, din care Miron Cozma ar fi retinut un „comision” de 50% !) iar ca secund, Ion Ion, Emil Vlãduti rãmânând si el din campionatul trecut.
Start de 1-0 cu Unirea Alba Iulia (gol Stirbulescu, min. 39, cu un sut din 16 m), dupã un joc apatic, neconludent. În etapa a 4-a (16 sept. 1995) la Rm. Vâlcea, interlopul local Vasile Gorun, cu mari influente la echipa localã Chimia, fluturã pistolul prin aer, asteptând „semnale relationale” dinspre tabãra Jiului. Totul va fi O.K., Jiul bate cu 3-2. Echipa îsi intrã în mânã în etapa urmãtoare, dupã un 3-0 clar cu CFR Timisoara, fiind începutul unui sir de succese: 1-2 la FC Maramures, 4-0 cu Gloria Resita, 0-0 la UTA, 3-0 cu Gaz Metan Medias.
29 octombrie 1995, etapa a 10-a. Un alt moment crucial, la Minerul Motru. Modesta echipã localã (locul 15, -4 la „adevãr”) nu se lasã impresionatã de cohorta de autobuze (peste 20!) venite din Valea Jiului cu suporteri, nici de presiunea liderului Miron Cozma, omologul sãu de la Motru, Vasile Temelescu neacceptând „frãtia cãrbunelui”. Drept rezultat, „bombã” Frãsineanu (min. 50) de la 25 m, 1-0 pentru Motru scor final.
Asta în ciuda unor ratãri incredibile ale Jiului: Neiconi (min. 5), Târã (min. 7), Cãlugãrita (min. 10 si 19), un gol anulat pe motiv de ofsaid (min. 30 Tudorache) alte ocazii semnate Neiconi (min. 75) si Târã (min. 79).
Pânã la finalul turului, Jiul va mai pierde doar la Corvinul Hunedoara si Foresta Fãlticeni (0-1), un meci la care arbitrul sibian Aron Huzu a fost vehement acuzat pentru maniera de arbitraj: „Huzu a fost ori beat ori foarte beat”, declara la finalul meciului antrenorul Litã Dumitru, contestând cã golul lui Al. Gheorghe (min. 39) a fost marcat dupã o gravã eroare de arbitraj. În plus, Cioabã, Sedecaru si Cãlugãrita au fost grav accidentati.
Returul începe sub bune auspicii. În prima etapã din retur (2 martie 1996), Jiul învinge cu 1-0 la Alba Iulia, Foresta Fãlticeni pierde la Unirea Dej, avansul Jiului fiind acum de sase puncte. Diferenta devine de 9 puncte în etapa a 23-a (30 martie 1996), când Jiul spulberã cu 5-1 FC Maramures Baia Mare (mai avusese si trei bare!). Avantaj linistitor, mereu de cinci punte.
La CSM Resita, în etapa a 32-a (18 mai 1996), Jiul vine în Valea Domanului cu 3.000 de suporteri (gazdele aveau vreo 300…) si câstigã cu 2-1, sub privirile multumite ale lui Miron Cozma, dar în huiduielile publicului spectator, care a „mirosit” parodia de meci…
Si a venit ziua cea mare: 22 mai 1996, etapa a 33-a, penultima: Jiul–Foresta Fãlticeni. Desi diferenta era de cinci puncte în favoarea Jiului, echipa lui Cozma avea neapãrat nevoie de mãcar un egal, cãci în ultima etapã evolua la Bucovina Suceava, sora mai micã a Forestei, în timp ce Fãlticeniul avea un meci usor acasã, cu ASA Tg. Mures. Aproape 35.000 spectatori au creat o atmosferã unicã, vãzutã pânã atunci, pe stadionul „Jiul”. Rar s-a vãzut o unitate si o dorintã generalã a Vãii Jiului de a obtine o victorie istoricã.
Ceea ce s-a si întâmplat: min. 73, Liviu Baicea suteazã de la 25 m în vinclu, 1-0 si ultimul meci la Suceava, 0-3, a rãmas doar unul pentru statisticã. Acolo s-a jucat cu cvasi-rezervele Spafiu, Cl. Dumitru, C. Dosan, Paul Tudor, D. Sava…
–
Jiul – Foresta Fãlticeni 1-0
Jiul (antr. I. Dumitru): L. Toader – Sedecaru, M. Cristescu, Baicea, Cãlugãrita – Stirbulescu (min. 46 Movilã), I. Radu, Tudorache, Matincã (min. 77 Ceacusta) – Cioabã, Neiconi (min. 81 Huza).
Foresta Fãlticeni (antr. Gh. Cîrstea): Bontea – Miu, Bãian, Gh. Cirstea,Szekely – V. Alexandrescu (min. 77 Bondoc), D. Ene, Ilyes, V. Ene (min. 53 Maftei) – Cioloca, Al. Gheorghe (min. 83 P. Dumitru).
Arbitru: Ad. Porumboiu – Vaslui Spectatori: 35.000
–
„Minerii si-au scos echipa la luminã”, titra o gazetã de specialitate a vremii. L.S.M.V.J. a reusit, cu Miron Cozma în frunte, sã ridice echipa de la starea ei mediocrã în care se afla de patru-cinci ani, iar minerii nu s-au dat la o parte sã cedeze o pãrticicã din munca lor pentru visteria noii echipe. Îndeaproape sustinutã de toatã suflarea Vãii Jiului, echipa Jiul a scos la rampã câtiva jucãtori de mare valoare si utilitate, precum D. Movilã, Neiconi, Tudorache, Sedecaru sau Mititel, la care se adaugã sclipirile de geniu ale lui Fane Târã sau Vasile Matincã, iar peste toti, portarul Leo Toader, prezent în 33 de partide, un adevãrat imbold pentru toatã echipa. Nu putem omite, la polul opus, evolutia stearsã a lui Vãsâi, un atacant în care s-a investit mult, dar care s-a dovedit (a jucat doar în 12 partide), o investitie pãgubitoare, fatã de sezonul precedent, Fl. Stoica, I. Radu, Huza, Ov. Dodu sau Mangalagiu au avut o evolutie mai discretã. Pânã la urmã, important este cã s-a atins obiectivul: promovarea în Divizia „A”.
Impresii dupã 20 de ani…
Mugurel Radu: „A fost o atmosferã fantasticã, am avut 35.000 de oameni în tribunã. Ce sã spun? Un moment unic în viatã.”
Florin Cãlugãrita: „Am fost foarte montati si motivati pentru acel meci. Aveam o echipã puternicã, un public care ne-a împins spre victorie. A fost fantastic.”
Marin Tudorache: „Am sosit la stadion cu douã ore înainte, ne-a cuprins un fior în autocar, pe viaduct, când am vãzut puhoiul de lume. Pentru acesti oameni merita sã câstigãm.”
Toni Sedecaru: „Un lucru pe care nu-l voi uita niciodatã: am luat un steag alb-negru de la un suporter si l-am purtat cu mândrie într-un tur al stadionului, alãturi de colegi. Un moment emotionant.”
Constantin „Woody” Ceacusta: „În primul rând îmi amintesc atmosfera de pe stadion. A fost ceva incredibil! Apoi atitudinea echipei si golul senzational a lui Liviu Baicea. O zi memorabilã.”
Vasile Matincã: „Parcã a trecut o vesnicie… A fost un meci extraordinar, un public formidabil, care ne-a împins spre victorie. A fost frumos.”
Genu TUTU
