A devenit oras, imediat dupã Revolutie, dar au fost momente când, pentru orasul Aninoasa era mai bine dacã rãmânea comunã.
Acum, edilul acestui oras, primul intrat si iesit din insolventã din România, spune cã lucrurile s-au asezat si cã deja a atras fonduri de dezvoltare. „În trecut, dacã vorbim de acum 10 – 12 ani, probabil, era mai bine sã rãmânã comunã, pentru cã erau programe, precum SAPARD, care se adresau zonelor rurale. Dupã ce s-a încheiat, însã, au intrat fonduri pentru orasele mici si mijlocii. La ora actualã nu ar mai fi o oportinitate, pentru cã fondurile se axeazã mai mult pe orase”, a spus Nicolae Dunca, primarul orasului Aninoasa.
Nicolae Dunca face acum parte din Asociatia Oraselor din România, unde face parte din Consiliul Director si constatã cã, mai toate orasele ridicate la acest rang, dupã Revolutie, cautã acum sã se dezvolte si sã îsi atragã bani pentru dezvoltare.
„Sunt foarte multe orase în aceastã situatie. Cel mai mic are 1.700 de locuitori, Tusnad. În trecut, criteriile pentru a deveni oras nu se bazau neapãrat pe numãrul de locuitori, ci pe puterea economicã a localitãtii. Noi, atunci aveam douã exploatãri miniere, autobaza de transport local, cu toate întreprinderile din oras. Rând pe rând s-au desfiintat si am ajuns la stadiul la care suntem acum. Eu consider, însã, cã nici în 89, nu a fost o treabã prea grozavã cã am devenit oras. Asa era atunci. Toti cei de la tarã veneau la oras si asa s-a întâmplat si cu Aninoasa”, a mai spus Nicolae Dunca, primarul orasului Aninoasa. Pentru acest oras, edilii spun cã au planuri de dezvoltare. Asta, dupã ce a fost primul oras din România care a ajuns în incapacitate de platã si a intrat în insolventã, fiind salvat de Guvernul Ponta.
Diana Mitrache
