O construcţie din piatră şi lemn, aflată la o altitudine de: 2231 de metri în Parâng, la  baza Vârfului Cârja, pe traseul Parângul Mic – Vf. Cârja, va fi reabilitat.
Consiliul Judeţean Hunedoara nu are acum banii necesari, dar sunt oameni care spun că adună voluntari şi fonduri şi promit că, până se termina vara, refugiul va fi reabilitat.  De altfel cei de la Salvamont vorbesc acum despre importanţa acestui loc de campare al turiştilor în orice anotimp, dar fac şi un apel la cei care ar putea să le fie de ajutor. „Suntem în căutare de sponsori şi resurse  financiare, ca să finalizăm refugiul. Noi, cei din serviciul Salvamont, ne ocupăm şi de partea de prevenire şi este o modalitate de prevenire a accidentelor, amplasarea unui refugiu pe părţile de intrare şi ieşire dintr-un traseu. Până în august vrem să în finalizăm. Am început demersurile, am luat primele materiale de care avem nevoie, betonul uscat şi încercăm să îl ducem cu forţe proprii, ca să turnăm fundaţia”, a spus Ovidiu Bodeanu, şef Salvamont Hunedoara.
Cei care vor să dea o mână de ajutor, nu trebuie decât să ia legătura cu echipele salvamont şi astfel, se pot alătura celor ce deja au dat bani pentru  refacerea acestui loc. „E nevoie de material lemnos pentru finalizarea refugiului. Vreau să precizez că acesta există în Cârja, dar  este unul foarte vechi, un fost obiectiv de pază şi refugiu al vânătorilor, un mic muzeu, dar iarna nu poate fi folosit. Asta, pentru că este într-o zonă expusă şi mereu se umple de zăpadă. Ca atare, am considerat necesar să mutăm amplasamentul şi să facem un alt refugiu care să fie utilizat. Îl vom face doar din lemn şi piatră. Adică, fundaţia va fi din piatră şi tot refugiul din lemn, iar lemnul va ajunge acolo cu un elicopter, că distanţa este foarte mare şi nu avem altă posibilitate”, a mai adăugat şeful Salvamont Hunedoara.
Refugiul, spun cei care urcă în munte şi se adăpostesc acolo, a fost construit în anul 1889 când Societatea Carpatina Ardeleană a Turiştilor  l-a ridicat din piatră şi lemn.  În decursul anilor a fost, însă, distrus fiind cunoscut doar faptul ca el a fost reconstruit între anii 1932-1938, iar de atunci timpul şi-a tot spus cuvântul.
Din el au rămas acum doar zidurile din piatră, dar oamenii ce urcă la munte au nevoie de acest loc, motiv pentru care, alături de salvamontişti şi iubitorii de munte, o mână de oameni vrea să-l refacă.
Diana Mitrache