A plouat mult şi mai plouă, iar asta afectează mult albinele, care nu mai ies să culeagă. Apicultorii vorbesc despre încă o primăvară capricioasă, care a început târziu, iar lipsa mobilităţii, care a privat parţial crescătorii de albine de plecarea în pastorală, fac ca această primăvară să fie una dintre cele mai grele.
Dumitru Gârjoabă este apicultor de mulţi ani şi are şi un spaţiu comercial de unde îşi vinde mierea şi alte produse naturiste, dar recunoaşte că anul acesta şi pandemia şi vremea rea le-a dat peste cap mult planurile.
„Anul acesta a fost un pic mai greu ca în alţi ani. A plouat foarte mult şi miere la rapiţă a fost foarte puţină. Rapiţa a fost compromisă în acest an şi avem cam 5 sau 6 kg de miere pe stup. Media era cam 8, poate 10 kg pe stup. Şi la salcâm avem un pic de 14 kg. Sperăm să avem o vară călduroasă şi să ne bazăm pe mierea polifloră în acest an”, a spus Dumitru Gârjoabă, apicultor din Valea Jiului.
Apicultorii care au vrut să plece în pastorală, cum este numită camparea lor în zone de câmpie, după cum înfloresc florile, au putut să o facă, dar în condiţii stricte. Asta, pentru că, cei mai mulţi oameni care se ocupă cu creşterea albinelor sunt oameni ieşiţi la pensie, iar ei erau primii vizaţi în pandemie.
„Cei care au avut stupii înregistraţi şi au respectat legea au putut pleca în pastorală. Chiar dacă eu am o vârstă mai înaintată, am putut să plec. Important era să ai stupii înregistraţi şi să ai documente sanitar veterinare, care să ateste că sunt sănătoşi”, a mai spus Dumitru Gârjoabă.
Şi, dacă mai pun la socoteală că urşii le-au dat mereu de furcă şi nimeni nu îi despăgubeşte, constatăm că apicultorii sunt mereu în luptă cu natura.
„Şi acum mi-au spus oamenii de aici din zonă că a coborât ursul până aproape de zona de case. Nu pot face decât vânătorii ceva, iar noi aşteptăm să îi mute. Am avut probleme şi eu şi am fost despăgubit foarte puţin, dar am renunţat la idee. Apicultura este ultima de care am să mă ocup în viaţă şi vă spun cel mai sincer acest lucru”, a conchis Dumitru Gârjoabă.
Apicultorii din întreaga ţară au tras un semnal de alarmă, susţinând că o situaţie ca acum nu s-a mai întâlnit de 30 de ani. Seceta, temperaturile oscilante şi lipsa unor strategii naţionale clare, mai ales în contextul acestei pandemii ucigătoare, creionează un tablou sumbru al apiculturii româneşti. Ar exista, însă, o propunere din partea oficialilor din cadrul Ministerului Agriculturii, care au adoptat deja proiectul pentru Programul Naţional Apicol, ce prevede un sprijin de 150 de milioane de lei pentru apicultori, în perioada 2020-2022, jumătate din această sumă fiind alocată din fonduri europene.
Diana Mitrache
