În Parâng, cabanele nu au apă potabilă, o singură sursă de apă, cu un debit mult prea mic alimentează sediul ANEFS, în timp ce canalizarea o are fiecare cum poate. Multe cabane deversează canalizarea direct în pământ, prin spatele unităţilor de cazare şi, deşi comisia pentru Parâng a identificat problemele şi le-a prezentat edililor, nimeni nu a făcut încă nimic.
De peste 30 de ani se întâmplă asta, de când turismul a luat an de an amploare, iar acum un consilier local de la Petroşani arată că, deşi s-a grăbit să desfacă şampania când s-a aprobat finanţarea pentru studiul de fezabilitate, după câteva luni de zile, nimeni nu l-a ridicat pe SEAP.
„Studiul de fezabilitate pentru apă şi canal în Parâng a fost o victorie a Consiliului Local în mandatul acesta. Au fost doi ani de muncă, 8 zile petrecute în Parâng şi am avut suportul Consiliului Local şi a fost aprobat, bugetat în luna februarie. Şi eu credeam, în naivitatea mea de consilier local, că primăria îl va pune pe SEAP şi va fi o mare victorie când se va apăsa tasta ENTER şi vor veni firme interesate pentru acest studiu”, a spus Viorel Pascu, consilier local CL Petroşani.
În luna aprilie 2019, pe ordinea de zi a Consiliului Local a ajuns un proiect ce a fost făcut pentru ca studiul de fezabilitate privind această investiţie să fie validat, iar în februarie s-au alocat banii şi nimeni nu înţelege ce s-a întâmplat. Specialiştii de la ape recunosc şi ei că este necesară introducerea apei şi a sistemului de canalizare. „În Parâng au fost discuţii şi acum 2 ani, iar anul trecut a fost o întâlnire cu reprezentanţii de la Primăria Petroşani, cu cei de la Apele Române, care chiar aveau acolo monitorizată acolo o sursă de apă cu un debit de 2 l/s, debit care normal nu este suficient. A rămas ca să fie identificate surse de apă din munte şi, dacă sunt şi alte alternative, cum ar fi să dăm apă din reţeaua publică. Abia după, eu v-aş putea răspunde la întrebare”, a menţionat Cristian Ionică, manager SC Apa Serv Valea Jiului.
Studiul, ce nu mai este scos la licitaţie, ar arăta exact ce trebuie făcut ca în Parâng, o staţiune cu pretenţii de staşiune naţională, să fie apă potabilă şi, desigur, canalizare. Numai că nimeni nu a pus lucrarea pe SEAP, iar consilierul Pascu a cerut edililor un punct de vedere.
„A trecut februarie, martie, aprilie, mai şi am decis să îi adresez domnului primar o scrisoare deschisă în care am prezentat toate lucrurile, toţi paşii pe care i-am făcut şi am cerut un răspuns. Nu am primit, îl aştept”, afirmă consilierul Pascu.
Cabanele şi pensiunile de aici au fose septice şi vidanjabile şi apa o primesc prin sisteme ce preiau aducţiuni de la diverse izvoare. Situaţia nu poate trena aşa la nesfârşit şi, pentru siguranţa celor ce urcă la munte, s-a luat decizia de a întocmi un studiu. Mai ales că sunt şi cabane care deversează totul în pământ, prin spatele cabanelor. „Sunt pline de mizerie şi cu apa aruncată prin pădure cu fecale. Este o mizerie de care se sperie şi cei care merg după ciuperci”, mai susţine Viorel Pascu.
Toate se întâmplă doar în Parâng şi cei din primărie par pasivi, în timp ce la Straja, sau Pasul Vîlcan lucrările sunt finalizate, ori în curs de finalizare. „Avem două experienţe până acum, în Pasul Vîlcan şi Straja. La Pasul Vîlcan, pe lângă izvorul de care ştiam noi, s-a mai descoperit unul şi acolo vor fi două surse de apă subterană pe care le vom capta şi le vom înmagazina. La Straja, nefiind izvoare subterane, ci sunt ape de suprafaţă, care presupun o mai mare tehnologie şi costuri, am ajuns la concluzia să pompăm apa. Important e să avem un răspuns din teren”, a arătat Cristian Ionică.
Răspunsul din teren ar veni în urma studiului de fezabilitate, însă, paradoxal, acael click de care vorbeşte consilierul Viorel Pascu nu s-a produs şi proiectul nu a ajuns în sistemul electronic de licitaţii.
Diana Mitrache
