Reprezentantii Ministerului Economiei recunosc faptul cã existã probleme în ceea ce priveste mineritul din Valea Jiului. De nenumãrate ori s-a discutat despre conditiile precare în care se extrage huila din Valea Jiului, însã pânã acum nimeni nu a luat nicio mãsuã în acest sens, desi la ”cârma” ministerului s-au perindat nenumãrati ministri.
În urmã cu mai bine de o lunã de zile, senatorul hundorean Cosmin Nicula i-a adresat o întrebarea ministurlui Economiei, Daniel Chitoiu în ceea ce priveste Compania Nationalã a Huilei. Rãspunul a sosit, însã acesta este unul deja cunoscut.
”Punctele vulnerabile ale exploatãrii si valorificãrii zãcãmântului de huilã din Valea Jiului sunt conditiile geolo-miniere dificile de exploatare (adâncime mare de exploatare, tectonica, stratigrafie, variabilitate), grad ridicat de periculozitate a exploatãrii din cauza continutului ridicat de gaze explozive ale xãcãmântului, cu predispozitie la autoaprindere si explozii”, se aratã în rãspunsul oferit de ministrul Daniel Chitoiu senatorului hunedorean Cosmin Nicula.
ªi dacã tot se vorbeste de echipamente uzate si de lipsa investitiilor de precizat este faptul cã acestea sunt aproape inexistente. Anul acesta, bugetul de venituri si cheltuieli al Companiei Nationale a Huilei a fost unul tras de pãr, acesta abia fiind suficient pentru plata salariilor minerilor. Mai mult, la rectificarea bugetarã de sãptãmâna trecutã, Guvernul a alocat o parte din banii destinati pentru închiderea minelor considerate neviabile.
„Dupã cum bine se stie industria minierã din anul 2007 în România si nu numai, cât si în Uniunea Europeanã, a fost subventionata în urma unor ajutoare de stat în industria minierã, asa s-au numit ele, în anul 2007. Conform regulamentului 1407/2002, aceasta subventie, însã România stia cã va fi acordatã pânã la finele anului 2010. Practic în perioadele 2007-2008 si chiar 2009-2010 în Compania Nationalã a Huilei cât si a României în general, nu s-a fãcut absolut nimic pentru minerit”, declara Adrian Jurca în urmã cu câteva luni.
Mai mult decât atât, Daniel Chitoiu subliniazã un aspect de neglijat. Acesta considerã cã huila din Valea Jiului nu este comparabilã calitativ cu cea din export.
”Putere caloricã scãzutã comparativ cu oferta internationalãs posibilitãti reduse de îmbunãtãtire semnificativã a calitãtii productiei, la gura minei cu actuala tehnologie de exploatares grad de mecanizare a exploatãrii scãzut, utilaje uzate fizic si morals lipsa unor tehnologii performante adaptabile conditiilor de zãcãmânts dificultãti în exploatarea selectivã a cãrbunelui, cost de productie ridicat”, mai specificã ministrul Economiei, Daniel Chitoiu.
În urmã cu ceva timp, sindicalistii din Valea Jiului au adus în discutie tocmai acest subiect, referitor la capacitatea caloricã a huilei. La momentul respectiv, ei spuneau cã cele douã termocentrale beneficiare ale huilei sunt proiectate pentru astfel de cãrbune nu pentru cel din exterior.
„Cine a inventat si a pus prima piatrã în anii 1950 la Electrocentrale Paroseni, a luat în calcul urmãtorul lucru, în cazul în care sistemul energetic national cade, a fost o situatie similarã în anul 2003 când Dunãrea a scãzut la minim, acest sistem se reporneste prin Electrocentrale Paroseni si cãrbunele livrat de minele din Valea Jiului. Asa a fost gândit de cãtre cei din 1957. România nu-si va putea permite sã elimine SC Electrocentrale Paroseni, de aceea trebuie sã-si asume rolul strategic a celor douã componente printr-un pret care sã permitã functionarea mineritului din Valea Jiului. La ora actualã mineritul de la noi functioneazã la o limitã de avarie si dacã nu vom face niste pasi foarte rapizi în relansarea lui, cu sigurantã vom intra în probleme mult mai grave decât ne putem imagina”, a mai precizat Jurca.
În continuare, ministrul aduce în discutie strategia pentru mineritul din Valea Jiului, strategie cunoscutã deja si aproape implementatã.
”Tinând cont de aceste caracteristici (cele enumerate mai sus) precum si de necesitatea abordãrii activitãtii miniere în conditiile pietei libere, pe criterii de eficientã economicã, în perioada 1997-2012 CNH SA Petrosani a suferit un amplu program de restructurare si reorganizare. (..) În vederea continuãrii activitãtii de exploatare si valorificarea resurselor de huilã din valea Jiului, având în vedere volumul mare al arieratelor companiei la bugetul general consolidat, s-a stabilit separarea minelor viabile de minele neviabile si constituirea acestora în societãti comerciale. Aceste mãsuri au fost negociate si acceptate de cãtre organismele internationale, Fondul Monetar, Banca Mondialã si Uniunea Europeanã. Totodatã, constituirea Complexului Energetic Hunedoara prin fuziunea celor douã termocentrale Mintia si Paroseni si ulterior integrarea grupului de mine viabile, demonstreazã cunoasterea problematicii si implicarea Ministerului Economiei (…)”, a încheiat Daniel Chitoiu.
Cert este ca trei mine, si anume Petrila, Paroseni si Uricani vor intra pe program de închidere, activitatea lor fiind permisa pânã în anul 2018, iar încã patru (Lonea, Livezeni, Vulcan si Lupeni) vor forma Complexul Energetic Hunedoara.
Monika BACIU
