Ţara Haţegului este unică. Este singura singura zonă din România unde se suprapun teritoriile a trei arii protejate mari – Parcul Naţional Retezat Naţional Park, Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi Geoparcul Internaţional U N E S C O Ţara Haţegului.
Chiar şi poetul român, Ovid Densuşianu spunea despre aceste locuri că sunt „una din cele mai frumoase privelişti de poezie ale pământului românesc”.
Zona este cunoscută şi pentru fosilele de dinozauri găsite aici de către Graf Nopcsa. Ţara Haţegului a ajuns notorie pe plan mondial datorită dinozaurilor pitici care au populat zona – pe atunci o insulă în Marea Tetis – în perioada cretacicului. Discovery Channel şi alte posturi internaţionale de televiziune au difuzat în ultimii ani mai multe documentare consacrate acestor dinozauri de dimensiuni reduse.
Primele cercetări asupra dinozaurilor din zona Haţegului au fost făcute de baronul Franz Nopcsa (1815-1904), după ce sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit în 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. Cercetările au fost reluate abia în anul 1977 de către paleontologul Dan Grigorescu, de la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti.
În prezent, se cunosc zece specii diferite de dinozauri din Ţara Hategului, alături de zece alte vertebrate, peste 20 de specii de gastropode, zece specii de ostracode şi peste 30 de specii diferite de plante. Specialiştii explică talia redusă a dinozaurilor haţegani prin condiţiile geografice de acum 65 de milioane de ani, când Ţara Haţegului era o insulă. Dinozaurii de aici s-au adaptat spaţiului izolat şi redus ca dimensiuni în care evoluau, fapt care a determinat reducerea dimensiunilor reptilelor, prin fenomenul numit „nanism insular”. Ţara Haţegului se întinde pe circa 1300 de km2
Cosmin BACIU
