Uitat în istorie, ultimul turn de apă aşteaptă o minune

Uitat în istorie, ultimul turn de apă aşteaptă o minune

Ultima construcţie ce a servit la alimentarea locomotivelor cu aburi din România este la Petroşani şi poate fi văzută la intrarea dinspre Deva. Este o construcţie impunătoare, iar în alte ţări precum Austria, ori Ungaria mai sunt astfel de edificii, însă, toate au devenit fie muzee, fie locuinţe. La noi, turnul are un lacăt mare pe uşă şi este locuit de rândunele şi ceva păsări de pradă.
Turnul de apă este una dintre construcţiile emblematice ale zonei, folosit în depoul de locomotive, iar unul dintre ultimii specialişti care a şi lucrat aici, locuieşte la doi paşi de construcţie. Este un pensionar, care atunci când l-am întrebat ce ar trebui făcut cu acest loc ne-a spus că nu ar fi rău să poată fi restaurat.
„Construcţia acestui turn a început în 1910, cu clădirile depoului. Aici se pompa apă din Jiu şi era săpată o fântână şi erau un motor Diesel. Alimentarea s-a făcut mai apoi electric,  cu două pompe, iar când cădea tensiunea, se pornea iar motorul Diesel şi se pompa apă pentru motoarele cu abur ale locomotivelor”, ne-a povestit Lucian Crişan, fost maistru la Depoul CFR Petroşani.

Dar turnurile din România au căzut, rând pe rând, odată cu locomotivele cu abur. Ne spune asta un arhitect, care face tururi ghidate cu tinerii care vor să afle câte ceva despre istoria acestui loc din Colonia Petroşani.
„Turnul de apă din Petroşani este rezultatul unui proiect-tip, care a fost aplicat în Regatul maghiar înainte de 1918. Acesta era modelul uzual, care a fost inventat de un specialist. Au  existat doar două în ţară, la Petroşani şi la Arad, iar cel de la Arad a fost demolat odată cu lucrările de modernizare a coridorului european, în schimb în Ungaria, mai există două şi două în Budapesta, iar 3 sunt deja restaurate (foto).
Ele sunt un obiectiv de atracţie, pe banii MAV-ului, adică a CFR-ului maghiar. La fel s-ar putea întâmpla şi la noi, că, totuşi, este obiectivul ce marchează intrarea  dinspre Nord, în Valea Jiului”, a spus Mihai Danciu, arhitect, profesor la Universitatea de Vest Timişoara.
Locul, însă, este lăsat de izbelişte. Lângă turn este sala pompelor, iar apa nu a mai fost pompată în interior de zeci de ani. Cei care au făcut ăsta ultima dată îşi aduc aminte acum. Nici vorbă, însă, de vreo restaurare.
„Nu a mai fost folosit din 2008, când am ieşit eu la pensie. Atunci s-a demolat tot. Era folosit pentru hidranţi. Acum se foloseşte apă potabilă. L-aş vedea piesă de muzeu. Nu mai e nimic. În ţară s-a distrus tot ce ţine de infrastructură feroviară”, a adăugat nea Crişan.
Dar poate că trenul cu abur nu s-a pierdut de tot, iar turnul de apă, ar putea avea o nouă viaţă. Poate că asta şi aşteaptă de vreme ce nu s-a degradat deloc. A fost construit, aşa cum ne spune maistrul Crişan de cei din Cehoslovacia şi poate, ar putea fi un simbol pentru toată Valea Jiului.
„Opţiunile sunt multiple, pentru că este vorba şi despre centrul unui cartier al feroviarilor. Ar putea să devină un muzeu al feroviarilor, care să povestească despre viaţa celor ce au locuit aici. Noi am fost în tururile ghidate şi ne spuneau cei din Depou, cum au oprit, la un moment dat un tren, care putea să intre în coliziune cu capătul de linie şi puteau să moară oamenii din tren. Astfel de poveşti au toţi cei ce au lucrat la depou şi încă mai locuiesc acolo spre Dărăneşti. Turnul de apă e un punct principal, ce poate spune poveşti, cu imagini, proiecţii, poate fi pictat în interior şi exterior”, a explicat Mihai Danciu, cel care îşi aduce studenţii la arhitectură aici şi îi îndeamnă să facă proiecte pentru revitalizarea locului.
E nevoie de implicare, de curaj şi poate de un artist priceput care să le spună autorităţilor din zona Văii Jiului că pot face ceva în acest loc. Turnul este vizibil din DN 66 şi, dacă ar fi pus în valoare, ar putea deveni un simbol. Nimeni nu s-a gândit până acum la asta. Nimeni nu l-a vopsit, nu i-a schimbat vreun geam, iar acum e cel mult un cuibar de păsări sălbatice şi călătoare, care în interior şi-au făcut loc de crescut puii.  „Turnul ar fi în stare de funcţionare, dacă cineva s-ar ocupa de el. Îl poţi vizita, dar e neîntreţinut. Ce a mai făcut şeful de remiză, a mai reparat o scândură, dar nu îşi dă interesul nimeni”, spune cu amărăciune maistrul Crişan.
Şi e păcat. O istorie locală dispare cu tot cu locomotivele ce au fost scoase din uz. Câteva mai sunt expuse în acest depou, iar planurile pentru acest edificiu păreau măreţe.
Anul trecut, în staţia CFR Petroşani am găsit câţiva studenţi la arhitectură, care îşi făceau aici proiectele de diplomă. Ne-au spus cum văd ei un viitor pentru acest loc inedit. Expertiza lor ar putea fi folosită, dar nimeni nu s-a interesat de turn.
Prin 2012 a existat o intenţie de face aici, în zona Colonie Petroşani, un muzeu, într-o hală a depoului. Tot atunci, aici a venit şi Trenul Regal, iar mai mulţi specialişti, inclusiv de prin ministere, au vorbit despre importanţa acestui loc. Şi cu asta am rămas: un program pompos, propuneri şi acelaşi lacăt de la intrare.

—-
PROGRAMUL DE LA SOSIREA TRENULUI REGAL, ULTIMUL EVENIMENT DIN DEPOU
– 10.00 – 11.30 Deschiderea evenimentului / Sala de marmură a Primăriei Petroşani
– 10.00 – 10.30 – Vorbitori:
Dan Horaţiu BUZATU – Secretar de Stat – MTI
Mircea-Ioan MOLOŢ – Preşedinte Consiliu Judeţean Hunedoara
Florin-Tiberiu IACOB – RIDZI – Primar Municipiul Petroşani
Constantin ZAHARIA – Director General – CFR Marfă
Dionisie – Daniel ARDELEAN – Director General CENAFER
– 10.30 – 10.50 – Prezentare documentar “Calea ferată şi exploatarea cărbunilor în Valea Jiului. Istoricul Depoului Petroşani.”
– 10.50 – 11.00 – Serbare “Trenuleţul CFR” – Şcoala Gimnazială “I.G.Ducă” Petroşani
– 11.00 – 11.30 – Acordare distincţii (instructori, mecanici, maiştri, meseriaşi, şefi depou)
Moderator: Dan Horaţiu BUZATU –  Secretar de Stat MTI. Luări de cuvânt din partea celor care primesc distincţii
– 11.30 – 11.45 – Vizitare expoziţie machete şi diorame feroviare – foaierul sălii de marmură
Moderator – Mircea DOROBANŢU – Directorul Muzeului CFR
– 11.45 –  12.00  Deplasare la Preparaţia Petrila
– 12.00 – 12.10   Îmbarcarea în TRENUL REGAL
– 12.10 – 12.25  Deplasare cu TRENUL REGAL,  Preparaţia Petrila – Depoul Petroşani
– 12.25 – 13.05  Vizitarea Depoului Petroşani – coordonează Ioan CRĂCIUNESCU – şef depou
Statuia mecanicului de locomotivă – autor Alexandru TRĂSNEA
Dezvelirea plăcii aniversare; sfinţire şi slujbă de pomenire a foştilor angajaţi ai depoului, trecuţi în nefiinţă – sobor de preoţi
Vizitare locului de efectuare a procesului tehnologic al locomotivelor cu abur  – (locul de reparare – întreţinere spălare –placa turnantă – alimentare cu cărbune şi CLU) – Lucian CRIŞAN
Vizitarea expoziţiei cu lucrări de artă (pictură şi scluptură) – Constantin CÂMPEANU
Relansarea de carte – “Căile ferate din Banat – un simbol în pericol“ – autor Valentin IVĂNESCU
– 13.05 – 13.15  Vizitarea Castelului de apă al depoului. Ridicarea drapelului României şi intonarea Imnului de Stat – fanfara pensionarilor din Municipiul Petroşani
– 13.15 – 13.30 Deplasare cu TRENUL REGAL Depoul Petroşani – Staţia CFR Petroşani
– 13.30 – 13.45  Inaugurarea punctului de expunere muzeistic – locomotiva cu abur 40D005
– 13.30 – 18.00 Vizitarea TRENULUI REGAL – de către cetăţenii interesaţi.
—-
Diana Mitrache

Advertisements