Orasele mici si sãrace, cu încasãri insuficiente fatã de necesitãtile lunare ar fi mai avantajate dacã ar retrograda si s-ar declara, din nou, comune, asa cum au fost cândva.
Presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Ioan Molot, apreciazã cã pentru orasele mici, înglodate în datorii, o posibilã solutie de depãsire a problemei o reprezintã trecerea, din nou, la rangul de comunã. Statutul de oras oricum nu îi ajutã la nimic în acest moment. „Ar fi mult mai avantajati primarii si comunitãtile locale dacã ar reveni la statutul de comune,
fiindcã mai multi bani primesc pe fondurile europene în perioada urmãtoare, decât în calitatea lor de orase”, a declarat Mircea Molot. Cel mai sãrac oras, în cea mai neagrã situatie financiarã este Aninoasa, din Valea Jiului, dar nici Cãlanul sau Geoagiu nu stau foarte bine. Nicolae Dunca, primarul Aninoasei, care a preluat în iunie acest fotoliu, spune cã s-a gândit la aceastã posibilitate, de a renunta la statutul de oras, mai ales cã în Aninoasa sunt acum mai putin de 5.000 de suflete.
„Catârul” Aninoasa vrea sã schimbe legislatia
Spune, însã, cã nici asa nu ar avea mari beneficii, pentru cã Aninoasa este un fel de „catâr” – adicã nici cal, nici mãgar – lãsat mereu între legi. „M-am gândit la aceastã posibilitate, dar nu stiu dacã ar mai fi un avantaj la acest moment. Programele pentru zonele rurale erau pe SAPARD, dar s-au cam terminat. O altã problemã ar fi cã orasele mici, cu mai putin de 10.000 de locuitori nu pot accesa fonduri structurale. Asa cã noi suntem într-o zonã tampon”, a declarat Dunca.
Acesta încearcã, prin Asociatia Oraselor din România – la care este membru în Comitetul Director – o modificare legislativã, prin care si orasele mici sã poatã accesa fonduri structurale, nu doar putinele programe guvernamentale pe care le pot accesa acum si care implicã o cotã de cofinantare. Nicolae Dunca spune cã, atunci când a preluat fotoliul de primar, administratia publicã localã avea 80 de miliarde datorii. În patru luni a reusit sã achite vreo 15 miliarde si asta cu economii si reduceri financiare la sânge. Situatia este drasticã dacã tinem cont de faptul cã, lunar, cheltuielile Primãriei Aninoasa sunt de vreo 3 miliarde de lei vechi, suma incluzând salariile si ratele, în timp ce încasãrile sunt de numai 800 de milioane de lei. (Carmen Cosman)
