L a 79 de ani, un om volubil, ”verde” cum se spune, este gata, pregãtit pentru o suetã. Despre cum a apãrut echipa AS Minerul Lupeni în anul 1970…
Reporter: Domnule Motoc, cum era atunci, în anii 70?
Viorel Motoc:
În primul rând, mult fotbal în Valea Jiului! ”Roiau” în jurul echipei-simbol, Jiul Petrosani, o trupã puternicã în divizia ”A”, echipele de la Lupeni, Lonea, Aninoasa, Uricani. Plus altele mai mici, formate pe lângã întreprinderi. Asa a apãrut în 1970 si Minerul Paroseni, mai întâi într-un campionat pe sectoare, apoi pe oras. Asociatia cuprindea si sectiile de handbal, tenis de masã si sah.
Reporter: A fost un început, unde ati rãmas 16 ani ca presedinte de fotbal, 1970-1986. Care repere sunt mai importante, cum a evoluat echipa?
V. Motoc:
Oficial, dupã afiliera la Deva, la AJF Hunedoara, am fost în competitie în campionatul 1972-1973, în cadrul campionatului municipal Petrosani, cu antrenorii Ioan Csucsi, Constantin Acostantinesei sau Ladislau Andrei cu jucãtorii: I. Bãlan, Iovu, Ivan, Ursa sau Gheta. În 1976-1977 am ocupat locul 1 (5 puncte mai mult decât Preparatorul Lupeni) si am promovat în Campionatul Judetean (actuala liga a IV-a Hunedoara), unde am terminat sezonul 1977-1978 pe locul 10 din 15 echipe.
Reporter: Apoi?
V. Motoc:
Ne-am ambitionat si la al treilea sezon la ”Judet” în 1980, cu antrenorul Puiu Benea, am încheiat pe primul loc (cu peste 100 de goluri marcate!), am jucat în dublã la baraj cu Constructorul Tg. Jiu si am promovat în divizia ”C”.
Reporter: Era deja a doua promovare!
V. Motoc:
Si nu ne-am oprit aici! Am abordat cu multã seriozitate divizia ”C”. În 1984-1985, ni s-a furat locul 1 la ”masa verde”, dupã ce la final de campionat am încheiat pe primul loc în seria noastrã, dar în urmãtoarea editie 1985-1986 ne-am mobilizat din nou, încheind la mare luptã pe locul 1 în seria a 8-a a diviziei ”C”, devansând cu douã puncte pe CSM Lugoj.
Reporter: Asadar, a treia promovare! Nu v-a fost teamã de divizia ”B”?
V. Motoc:
Trebuie spus cã am avut mereu sprijinul unor directori ai minei – Gheorghe Marchis, Iosif Bocan, Ioan Besserman – care au sprijinit neconditionat fotbalul minerii Paroseniului fiind în toti acesti 16 ani (1970-1986) cu trup si suflet (si financiar!) alãturi de echipã. Desi eram în competitie cu echipa de traditie a Vulcanului, Minerul, noi totusi am fost aceia care au pus acest oras pe harta diviziei ”B”. De aceea am devenit în 1986 AS Paroseni Vulcan.
Reporter: În divizia ”B”?
V. Motoc:
Din pãcate, activitatea mea la echipa de fotbal a Paroseniului s-a încheiat în vara lui 1986, odatã cu promovarea în divizia ”B”. S-au preferat alte generatii de conducãtori, dar important este cã au tinut echipa în ”B” timp de trei campionate (1986-1989), si apoi mai departe pânã în anul 2000, când si-au pierdut identitatea. Am fost mândru sã colaborez cu toti directorii, cu antrenorii, cu o serie de jucãtori valorosi precum Viorel Frãtilã, Benone Popescu, Lelesan Marin Petra, Buzduga, Lãzãroiu, Baltaru, Matelo, Henzel, Neiconi, Rico Cristea si multi altii. Au fost ani frumosi, fotbalul reusind pentru o vreme, prin Minerul Paroseni sã mai îndulceascã viata minerilor acelor vremuri.
GENU TUTU
