Comisia Europeanã recomandã României sã acorde o atentie sporitã zonelor industriale. Acestea pot deveni puncte focale care sã ducã la relansarea economicã.
Aceste domenii de investitii prioritare derivã din analiza mai amplã a zonelor din România care se confruntã cu provocãri socioeconomice grave generate de procesul de tranzitie cãtre o economie a Uniunii neutrã din punct de vedere climatic pânã în 2050 si evaluate în cadrul raportului.
”Investitiile din cadrul Fondului pentru tranzitie justã le completeazã pe cele finantate în cadrul politicii de coeziune pentru care s-au formulat orientãri în anexa D din Raportul de tarã pentru România din 2019. În România, cãrbunele este exploatat în principal în cele douã subregiuni ale Vãii Jiului si Rovinari/Turceni, situate în judetele Hunedoara si Gorj. În cele douã judete lucreazã 90 % din întreaga fortã de muncã minierã din România; numãrul total de locuri de muncã ce depind direct de extractia de cãrbune sau de productia de energie pe bazã de cãrbune se ridicã la 18 600, iar alte 10 000 de locuri de muncã depind în mod indirect de cãrbune. Hunedoara si Gorj reprezintã aproximativ 90 % din emisiile de gaze cu efect de serã (GES) cauzate de centralele electrice pe bazã de cãrbune din România sau aproximativ 30 % din totalul emisiilor de GES din România care provin din industria minierã si cea prelucrãtoare. Este probabil cã renuntarea la extractia si utilizarea de combustibili fosili sã punã în pericol aceste locuri de muncã. În plus, ambele judete au o serie de instalatii industriale cu emisii mari de dioxid de carbon care se adaugã la provocarea privind decarbonizarea, deoarece se preconizeazã cã multe dintre aceste întreprinderi vor fi restructurate înainte de 2030, ceea ce ar putea avea, de asemenea, o influentã negativã asupra ocupãrii fortei de muncã. Pe baza acestei evaluãri preliminare, pare sã se justifice concentrarea interventiei din Fondul pentru o tranzitie justã asupra acestor zone geografice”, aratã documentul Comisiei Europene.
Pentru a face fatã provocãrilor legate de tranzitie, s-au identificat nevoile de investitii cu un rang ridicat de prioritate, menite sã atenueze costurile socioeconomice ale tranzitiei. Actiunile-cheie ale Fondului pentru o tranzitie justã ar putea viza în special investitii în regenerarea si decontaminarea siturilor, proiecte de restaurare a terenurilor si de reconversie;  investitii în dezvoltarea de tehnologii si infrastructuri pentru o energie curatã la preturi accesibile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã, eficienta energeticã si energia din surse regenerabile; investitii productive în IMM-uri, inclusiv în întreprinderi nou-înfiintate, care conduc la diversificare si reconversie economicã;  investitii în crearea de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri si servicii de consultantã.
Cosmin BACIU