“O dezvoltare coerentã poate crea o alternativã economicã pentru municipiul Lupeni si de ocupare a fortei de muncã din localitate, rãmasã fãrã alternative dupã închiderea unitãtilor miniere”
Turismul montan din Straja chiar este o alternativã viabilã la minerit. Asta reiese dintr-un studiu oficial întocmit pentru zona montanã a municipiului Lupeni. O dezvoltare coerentã va creste si mai mult atractivitatea zonei montane.
Straja are un plan urbanistic zonal. Necesitatea elaborãrii acestui PUZ derivã din nevoia de a reglementa din punct de vedere tehnic si juridic zona de agrement Straja. Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbanã de reglementare specificã, prin care se coordoneazã dezvoltarea urbanisticã integratã a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamicã urbanã accentuatã. Planul urbanistic zonal asigurã corelarea programelor de dezvoltare urbanã integratã a zonei cu Planul urbanistic general. PUZ-ul nu reprezintã o fazã de investitie, ci o fazã premergãtoare realizãrii investitiilor. Unele prevederi ale PUZ, strict necesare dezvoltãrii urbanistice a zonei, nu figureazã în planurile imediate de investitii.
“Ca atare aceste prevederi se realizeazã etapizat, în functie de fondurile puse la dispozitie, dar înscrise coordonat în prevederile PUZ. Obiectivele principale propuse pentru aceastã lucrare sunt: asigurarea accesului la viitoarea lotizare, în contextul zonei si a legãturilor acesteia cu celelalte zone functionale din vecinãtate; stabilirea functiunilor permise în cadrul acestei zone; reglementarea gradului de constructibilitate a terenului; rezolvarea circulatiei si a acceselor carosabile, rezervarea suprafetelor de teren necesare viitoarelor drumuri; – propunerea infrastructurii tehnico – edilitare în vederea realizãrii de spatii pentru depozitare, agrement, servicii, institutii publice si parcaje. Obiectul acestei dezvoltãri constã în analiza, evaluarea si reanalizarea problemelor functionale si tehnice din zonã, tinându-se cont de nouã strategie de dezvoltare urbanã a administratiei locale; integrarea traseului propus si existent al telegondolei precum si al domeniului schiabil, în structura functionalã a zonei studiate; clarificarea statutului juridic al terenurilor si semnalarea circulatiei acestora; evidentierea obiectivelor de utilitate publicã; evidentierea zonelor ce presupun riscuri antropice sau naturale si mãsurile de înlãturare a acestora; mãsuri de protectie a mediului; reglementari specifice detaliate – permisiuni si restrictii- incluse în regulamentul de urbanism aferent PUZ”, aratã documentatia.
Statiunea turisticã Straja…
…este consideratã ZLM – zona rezidentialã cu locuinte mici P, P+1, P+2, subzona propusã pentru constructii de vacantã propuse. Functiunea dominantã a zonei este de locuire, iar functiunile complementare admise zonei sunt institutii publice si servicii compatibile cu functia de locuire, spatii verzi amenajate, accese pietonale si carosabile, parcaje si garaje, retele tehnico-edilitare si constructii aferente.
În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalatie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã si de instalatie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întretinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrak-uri, pentru a le mentine în conditii cât mai bune de schi. Prin cele 12 pârtii de schi, statiunea Straja însumeazã aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din acestia, 20 km sunt acoperiti cu zãpadã artificialã. Cele 11 instalatii de transport pe cablu vã asigurã accesul facil la toate pârtiile din statiune: 4 telescaune, 6 teleskiuri si telegondola care face legãtura dintre Lupeni si statiune. Datoritã construirii telegondolei si a telescaunului de pe Vf. Strajã, apar pârtii noi, cea mai lungã fiind Pârtia Strajã, cu o lungime de 8,1 km. În sezonul 2016-2017 s-a inaugurat telescaunul de pe Pârtia Constantinescu. Pentru fluidizarea si dezvoltarea transportului pe cablu, în 2018 s-a demontat teleschiul 3, pentru lãrgirea pârtiei, acesta fiind relocat paralel cu telescaunul 1, de pe pârtia Constantinescu. Cea mai semnificativã investitie din anul 2018 este cea a telescaunului cu patru locuri, debraiabil, din zona Crucii. Acesta se deplaseazã cu viteza de 4m/s, pe o lungime de 1300 metri. Telescaunul debraiabil porneste din zona Crucii Eroilor si urcã pânã spre finalul pârtiei Mutu. Pentru începãtori, covorul rulant a fost remontat si pozitionat în variantã finalã, pe pârtia Baloo, iar pentru asigurarea stratului de zãpadã artificialã pe tot parcursul sezonului s-au mai achizitionat cinci tunuri noi, numãrul total al tunurilor ajungând la 23, toate fiind rãspândite pe tot domeniul schiabil. O altã investitie asteptatã de turisti a fost telescaunul de pe Vârful Straja. Începând cu sezonul 2018-2019 acesta functioneazã si urcã pânã la 1870 metri. Complexul turistic este format din 210 cabane, case de vacantã, pensiuni si vile. Dintre acestea, 70 sunt omologate cu 1, 2, 3 si 4 stele. Straja a fost declaratã statiune turisticã localã în anul 2002, potrivit H.G. 1110 din 20 octombrie 2002.
Principalele forme de turism practicate sunt turismul de recreere (de weekend) si odihnã, incluzând drumetii si sejururi; turismul sportiv – cu practicarea sporturilor de iarnã (schi alpin, schi fond, snow-boarding, sanie, alpinism etc); practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike. Existã numeroase posibilitãti de cazare si masã cu standarde superioare si medii, vile, pensiuni si cabane particulare. La Strajã se organizeazã numeroase tabere atât vara, cât si iarna. Pe timp de varã exista tabere de aventurã si nutritie pentru prescolari, tabere de aventura pentru elevi, tabere de sãnãtate pentru copii supraponderali, tabere de sport si nutritie pentru adulti. Se organizeazã activitãti de descoperire a naturii, speologie, escalada, tiroliana, drumetii, orientare cu busola, echitatie, statiunea Straja fiind un punct de plecare spre numeroasele trasee turistice ce pun în valoare peisajul natural. Exista si 2 trasee de MTB: Traseul Lupilor – primul traseu de mountain – bike realizat în 2016 si reamenajat în 2017. Acesta are o lungime totalã de ~ 4 kilometri; Traseul Baloo – al doilea traseu de mountain – bike realizat în vara anului 2017. Acesta face parte din disciplina All Mountain/Enduro, are o lungime totalã de 3,2 kilometri, un profil fluid fãrã obstacole naturale si un grad de dificultate mediu pe toatã lungimea lui. Pe timp de iarnã exista numeroase pachete de vacanta pentru schi si snowboard atât pentru adulti, cât si pentru copii, tabere de schi si nutritie pentru prescolari, elevi si adulti.
“Prin urmare, datoritã bunei pozitii pe care o are amplasamentul – atât din punct de vedere geografic, cât si din punct de vedere al dotãrilor domeniului schiabil si al numeroaselor oferte de petrecere a timpului liber, se preconizeazã cã acest tip de functiuni se vor dezvolta si în continuare oferind noi beneficii Municipiului Lupeni si locuitorilor sãi”, mai aratã documentul.
Disfunctionalitãti identificate
În cadrul studiului au fost identificate mai multe disfunctionalitãti si anume rama stradalã în interiorul zonelor construite si construibile nu este suficient de coerenta urbanistic, este neadaptata zonei montane, în stare proastã si nepotrivitã unui trafic rutier, inexistenta unui numãr suficient de locuri de parcare, prezenta unor terenuri libere care necesita asigurarea acceselor rutiere, zonele functionale nu sunt structurate suficient din punct de vedere arhitectural si urbanistic, spatii verzi de agrement insuficiente, nediversificate, care sã asigure functionarea statiunii atât vara cât si iarna, existenta unor suprafete de pãduri ce necesitã scoaterea din circuitul silvic, o infrastructurã tehnico-edilitara insuficient dezvoltatã si costuri mari pentru realizarea acesteia, existenta unor structuri de mici dimensiuni în cadrul intravilanului existent, cu functiuni de locuire sau depozitare, care ocupa terenuri favorabile amplasãrii unor clãdiri cu functiuni specifice unei statiuni sau care blocheazã cai de acces, existenta unor constructii amplasate în zone cu posibilitate de producere a alunecãrilor de teren sau în zone cu declivitate mare.
“Propunerea de dezvoltare urbanisticã tine cont de faptul cã statiunea asigura un numãr important de locuri de muncã pentru locuitorii din municipiul Lupeni si reprezintã în perspectiva principalã sursã de dezvoltare a localitãtii, care trebuie sustinutã prin dotarea si echiparea cu infrastructura tehnico-edilitara, precum si prin încurajarea investitiilor private în dotãri turistice si de agrement. De asemenea, dezvoltarea urbanisticã trebuie sã tinã cont de protejarea si valorificarea elementelor de cadru natural atât de prezente în Statiunea Straja”, este propunerea de dezvoltare urbanisticã a statiunii montane Straja.
O evolutie posibilã a statiunii…
…este datã si de faptul cã “în urma studiilor realizate pânã în acest moment, se întrevede cresterea numãrului de turisti din zonã, în principal datoritã instalatiilor si pârtiilor în permanentã evolutie si a sustinerii investitorilor locali pentru dezvoltarea acestui segment, ceea ce necesitã o crestere a calitãtii spatiilor de cazare si a serviciilor conexe. O dezvoltare coerenta poate crea o alternativã economicã pentru municipiul Lupeni si de ocupare a fortei de munca din localitate, rãmasã fãrã alternative dupã închiderea unitãtilor miniere. Pentru exploatarea potentialului turistic imens al statiunii, se impune accesarea de finantãri externe, deoarece costurile finantãrii infrastructurii turistice sunt foarte ridicate”.
Cosmin BACIU
