Valea Jiului a fost inclusã, din aceastã sãptãmânã, într-un program pilot derulat cu fonduri europene, al cãrui scop este combaterea somajului din zonele miniere si industriale.
Potrivit Guvernului, 2 milioane de euro vor fi folosite în acest scop, iar banii vor avantaja cam 2.000 de persoane din categoria celor vulnerabile. Mãsurile, însã, nu sunt foarte diferite si specialistii care au studiat fenomenul în ultimii ani spun cã vor avea efecte slabe.
Se vorbeste despre finantarea unor cursuri de recalificare în urma cãrora 30% dintre cursanti sã se si angajeze, iar asta este combãtut de statisticile care aratã cã 50% îsi gãsesc un loc de muncã, dar cã putini vin la astfel de cursuri. „Dacã ne uitãm pe statisticã, am reusit, pânã acum, am reusit sã încadrãm cam 50% din fiecare serie de cursanti, dar cred cã trebuie schimbatã si strategia, pentru cã, dacã pânã acum am tinut cont de doleantele somerilor si am organizat cursurile de calificare în functie de ce au dorit ei sã facã, cred cã ar trebui sã solicitãm angajatorilor informatii despre ce meserii ar avea ei nevoie”, a spus Judith Babtan, sefa ALOFM Petrosani.
Statisticile, însã, aratã cã prea putine locuri de muncã sunt pentru Valea Jiului. Si asta o aratã sociologii care au studiat acest fenomen. „În urma unui studiu pe care le-am realizat anul trecut, în 2019, analizând piata muncii pe baza locurilor de muncã puse la dispozitie de AJOFM si prin intermediul anunturilor fãcute de cãtre angajatori în on-line, am reusit sã determinãm faptul cã, pe primul loc se aflã ofertele din domeniul constructiilor, urmând cele din industrie, dar nu cea grea, ci este vorba despre morãrit si panificatie, industria textilã, a confectiilor, a pielãriei si marochinãriei iar ca idee, pot sã arãt cã cea mai mare parte a locurilor de muncã este capitalizatã cãtre nordul judetului: la Deva – au mers 30, 5% ca oferte,Hunedoara – 21,6%, în timp ce la Petrosani sunt doar 7,9%, la Vulcan- 3,3 %, iar Lupeniul 1,5%, urmat de Uricani cu 1% si Aninoasa cu 0,9%”, a explicat prof univ Valentin Fulger, sociolog la Universitatea din Petrosani.
Niciodatã nu a fost mai bine si asta chiar dacã somajul aici a fost si de 60%. Dar mãsurile preconizate de Guvern ar viza acum si un pachet ce are în vedere dotarea absolventilor de cursuri profesionale cu truse de lucru pentru fiecare specializare, în timp ce a treia mãsurã are în vedere subventionarea costului cu forta de muncã pentru angajatorii care oferã locuri de muncã absolventilor acestor cursuri.
Toate, însã, sunt privite cu scepticism de cãtre cei care au mai fãcut asta. „Dacã ne gândim la solicitãri sunt foarte multe din partea angajatorilor pentru aceste subventii. Pot sã vã spun cã avem în asteptare peste 800 de asemenea solicitãri, dar ar fi interesant de vãzut ce se întâmplã dupã ce înceteazã finantarea. Ca sã observãm câti dintre cei finantati pãstreazã locul de muncã”, a mai spus Judith Babtan, sefa ALOFM Petrosani.
Subventionarea costului cu forta de muncã pentru angajator, pentru o perioadã de un an de zile, este în sumã de 2.250 de lei pe lunã. Asta ar însemna cã cei care sunt angajati în câmpul muncii primesc aceastã subventie în baza Legii 76 din 2002 pe perioada acestui an de zile pentru a sprijini, pe de altã parte, si angajatorii care se integreazã în acest demers pentru a sprijini populatia afectatã din zona Valea Jiului. Dar nici angajatorii nu sunt dispusi sã mai tinã locul de muncã dupã, iar cei fãrã venituri ar face orice sã nu lucreze „Majoritatea se si supãrã pe noi, pentru cã ceea ce vor ei de la noi e sã nu munceascã. În momentul în care le oferim un loc de muncã sunt destul de supãrati si nemultumiti de locurile de muncã pe care noi le oferim”, a conchis Judith Babtan. Cu toate acestea, un nou program cu infuzie de capital îi vizeazã pe oamenii care nu au de lucru în Valea Jiului si se pare cã strategia nici nu a fost schimbatã. Si asta, desi sociologii vorbesc acum despre idei care ar trebui aplicate si care sã îi vizeze pe cei ce renuntã sã stea în zonã si o depopuleazã. „Eu consider cã e binevenitã, indiferent de sumã, doar cã, atunci când spun de sumã, am la îndemânã am la îndemânã considerente de bun simt si mã refer la salvarea câtorva cariere, dar noi ar trebui sã luãm în calcul salvarea unor profesii care tin la câteva zeci de mii de persoane. Reconversia si conversia s-a fãcut, în general, în domenii ce au fost, mai degrabã la îndemâna celor care au fãcut cursurile si nicidecum aplicate pentru cei care ar fi vrut sã recredibilizeze profesional”, a mai precizat sociologul Valentin Fulger. Cel mai mare somaj în Valea Jiului a fost imediat dupã disponibilizãrile din 1997, când peste jumãtate din populatia Vãii Jiului a devenit somerã. Dar nici atunci nu s-au pliat cursurile pe priceperea oamenilor si nici pe cerinta din piatã, pentru cã ea era inexistentã într-o zonã monoindustrialã.
Diana Mitrache
