Marti, 10 decembrie 2019, a avut loc la sediul Ministerului Fondurilor Europene reuniunea de lansare a proiectului “Strategia pentru tranzitia de la cãrbune în Valea Jiului”, un proiect finantat prin Serviciul de Sprijin pentru Reforme Structurale din cadrul Comisiei Europene (SRSS).
Evenimentul a fost prezidat de ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Bolos, la care au participat reprezentanti ai Comisiei Europene, ai ministerelor care fac parte din Comitetului Director si Grupurilor de Lucru pentru Initiativa Valea Jiului, Institutului de Statisticã, autoritãti publice locale, primari, care sunt si beneficiarii finali ai acestei strategii, precum si reprezentanti ai societãtii civile din Valea Jiului.
La conferintã au participat presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Flavius Bobora, precum si toti reprezentantii administratiilor locale din Valea Jiului, primarii Tiberiu Iacob-Ridzi, Vasile Jurca, Lucian Resmeritã, Dãnut Buhãescu si Nicolae Dunca, pentru a discuta atât viitorul CEH, dar mai ales viitorul Vãii Jiului, care depinde de investitiile cu bani europeni. Edilii din Valea Jiului au fãcut front comun în fata ministrului Fondurilor Europene si a consultantului selectat pentru elaborarea strategiei, Price Waterhouse Coopers România, astfel ca administratiile publice din Valea Jiului sã fie de fiecare datã consultate în ceea ce priveste proiectele ce pot fi implementate pentru revigorarea Vãii Jiului deoarece, în ultimii 20 de ani, s-au elaborat tot felul de strategii care s-au dovedit a fi doar puse pe hârtie.
”Vreau sã le multumesc tuturorfactorilor implicati în obtinerea finantãrii pentru ”Strategia pentru tranzitia de la cãrbune în Valea Jiului”, tuturor celor care ne-au sprijinit, începând de la fostul ministru al fondurilor europene, celor din Ministerul Fondurilor Europene si, nu în ultimul rând, ONG-urilor care au fost tot timpul alãturi de noi si au fãcut în asa fel încât sã fim vizibili atât la Ministerul Fondurilor Europene, cât si la nivelul Comisiei Europeane, punând Valea Jiului în prim plan, mentionând aici Greenpeace România si Bankwatch România, reprezentantii Bãncii Mondiale, Planeta Petrila si domnul Ion Barbu. L-am rugat pe ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Bolos, sã confirme faptul cã initiativa fostului ministru al Fondurilor Europene si solicitarea noastrã, a primarilor din Valea Jiului, va fi dusã mai departe, se va continua si se va înfiinta pânã la urmã un Instrument Teritorial Integrat (ITI) Valea Jiului, pentru cã pânã acum am tot fãcut strategii si tot felul de programe care nu au reusit sã-si atingã scopul, reconversia profesionalã si cresterea economiei Vãii Jiului. Pot spune cã mã declar multumit pentru cã ministrul Fondurilor Europene a promis cã sãptãmâna viitoare va fi pe ordinea de zi a guvernului o hotãrâre de guvern prin care se va aproba memorandumul pentru înfiintarea ITI Valea Jiului. Multumesc celor de la Comisia Europeanã care ne-au sprijinit tot timpul si au pus presiune pe Ministerul Fondurilor Europene si Guvernul României pentru cã Valea Jiului sã poatã accesa acest Instrument Teritorial Integrat pe platforma zonelor carbonifere. Mã bucur cã, toti primarii Vãii Jiului, am înteles cã doar împreunã putem avea puterea de a începe un proces de transformare a regiunii noastre, fiind vorba de interesul general al Vãii Jiului”, a spus Vasile Jurca, primarul orasului Petrila.
Participantii la conferintã au discutat despre provocãrile viitoare si despre rezultatele acestui proiect, prin creionarea unei strategii pentru tranzitia de la cãrbune în Valea Jiului, a unui plan de actiune pentru implementarea acestei strategii, propuneri pentru sistemul de guvernantã al acesteia, precum si elaborarea unui portofoliu de 10 proiecte. Strategia elaboratã va fi utilizatã pentru a sta la baza finantãrilor în Valea Jiului, în perioada de programare 2021-2027, în baza unui Instrument Teritorial Integrat.
Ioan Marcel Bolos, ministrul Fondurilor Europene, a punctat importanta deosebitã a acestui proiect pentru reusita reconversiei economice si sociale a zonei, subliniind necesitatea implicãrii partenerilor sociali si a autoritãtilor locale în realizarea documentului.
