În 2017 statul român aloca beneficiarilor organizatiilor non-profit, prin intermediul mecanismelor de finantare publicã, 1.7 lei/an pentru protectie socialã, 3.8 lei pentru proiecte de tineret sau 2.5 lei pentru proiecte culturale.
În prezent, corelarea redusã între mecanismele de finantare publicã a activitãtilor non- profit aplicate la nivel local si national, rãmâne principala problemã de politicã publicã în finantarea publicã pentru sectorul ONG.
În contextul temelor stringente referitoare la finantãrile publice ale activitãtilor non-profit, pe 10 decembrie a.c. la OK Center, Asociatia Centrul pentru Legislatie Non-profit (CLNR) organizeazã o conferintã de presã care aduce în atentia sectorului nonguvernamental, autoritãtilor publice centrale si locale si a decidentilor politici, necesitatea actualizãrii legii granturilor si a debirocratizãrii procesului de accesare a acestor finantãri. În acest demers li se alãturã si Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Forumul Tinerilor din România, Asociatia Docuart si Asociatia PostModernism Museum.
În sectorul tineret, 3.8 lei este suma totalã anualã alocatã unui tânãr prin intermediul mecanismelor de finantare publicã a activitãtilor non-profit utilizate de cãtre Ministerul Tineretului si Sportului, Directiile Judetene, consiliile judetene si consiliile locale ale municipiilor. Conform Raportului “Mecanismele de finantare publicã a activitãtilor non-profit.
Provocãri si solutii de îmbunãtãtire” realizat de cãtre CLNR, în perioada 2013 – 2017 asistãm la o scãdere cu aproape 40% a cuantumului sumelor acordate pentru proiectele de tineret de la bugetul national în conditiile în care, la nivel european, doar prin programul Erasmus+, Comisia Europeanã investea în 2017 suma de 2.8 miliarde de euro pentru proiecte dedicate dezvoltãrii profesionale si personale a tinerilor.
1.7 lei este suma primitã de cãtre organizatiile non-profit în baza Legilor 350/2005 si 34/1998 pe mãsuri active de protectie socialã pentru un locuitor al României. În prezent, alocarea bugetarã în domeniul social este mult sub media europeanã. În perioada 2015-2018, cheltuiala totalã cu asistenta socialã nu a depãsit 1.54 din PIB, iar cea cu serviciile sociale nu a depãsit 0.6% din PIB, fatã de o medie europeanã care variazã între 2.2 si 2.7% din PIB, pentru aceeasi perioadã.
“Conform unei analize realizate în 2019 pe bugetele publice alocate în anul 2017 în 15 din cele mai dezvoltate judete ale României (PIB/locuitor – INS, CON_103I), finantarea pentru activitãtile non-profit reprezintã: În 3 cazuri – 0% din totalul cheltuielilor consiliilor judetene, în 9 cazuri se situeazã la maximum 0,26% din totalul cheltuielilor consiliilor judetene si doar într-un singur caz ajung la 1,88% din totalul cheltuielilor consiliului judetean.”, a declarant Octavian Rusu, presedinte CLNR.
În anul 2017, cuantumul finantãrilor publice acordate de cãtre consiliile judetene a fost de 53.351.104 lei, de 2,7 ori mai mult decât în cel oferit în 2013. Suma alocatã este însã extrem de micã raportat la nevoile societãtii românesti si la insuficienta unor activitãti culturale, de tineret, sportive, a serviciilor sociale furnizate de cãtre sectorul public. În anul 2017, domeniul care a primit cel mai mare procent din finantarea acordatã de consiliile judetene a fost cultura (31%), urmat de social (29%) si de sport (24%). Cultele religioase au primit 12% din totalul finantãrii, în timp ce tineretul doar 2%.
Domeniul cel mai bine finantat la nivel judetean în ultimii 5 ani a fost sportul (51.592.931 lei – 31% din total finantãri acordate), urmat de social (45.002.484 lei – 27%), de culturã (32,399,628 lei – 20%) si de culte (31,073,363 lei – 19%). Regiunea care acordã cele mai mari sume pentru finantarea activitãtilor nonprofit este Nord-Vest (34% din totalul finantãrilor publice de la Consilii judetene pe 2017), urmatã de Vest (24% din totalul finantãrilor) si de Centru (13%).
Consiliile locale ale municipiilor au finantat cel mai mult în ultimii 5 ani sportul (55% din totalul finantãrilor), cultura (28%) si tineret (8%). 17% din aceastã sumã reprezintã finantãrile acordate de Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca. Peste 100 de organizatii non-profit s-au alãturat pânã în prezent demersurilor Asociatiei CLNR de a modifica mecanismele de finantare a activitãtilor nonprofit specifice Legii 350/2005, 34/1998 si O.G. 51/1998. Cinci dintre amendamentele propuse de cãtre CLNR în vederea modificãrii “legii granturilor“ vizeazã:
1.Dezvoltarea unor strategii multianuale de finantare publicã cu consultarea potentialilor beneficiary
2.Reglementarea principiului multi-anualitãtii în domeniul finantãrii activitãtilor non-profit
3.Înfiintarea unei platforme unice de informare
4.Reglementarea posibilitãtii autoritãtilor finantatoare de a utiliza platforme online pentru derularea procesului de finantare
5. Evaluarea independentã a propunerilor de proiecte depuse spre finantare.
Acestor 5 amendamente li se adaugã necesitatea derulãrii procedurilor de selectie a proiectelor în anul anterior implementãrii acestora pentru a avea o perioadã de implementare mai lungã (cel putin un an, nu cum se întâmplã acum când sunt cca 6-7 luni de implementare). Este nevoie si de alocarea unui procent de cel putin 2% din bugetele locale pentru activitãti non-profit având în vedere impactul tot mai mare al acestora în rândul beneficiarilor.
Conferinta este organizatã în cadrul proiectului ”Îmbunãtãtirea cadrului juridic privind finantarea publicã a organizatiilor neguvernamentale” finantat cu sprijinul Fondului Social European prin Programul Operational Capacitate Administrativã.
Alexandra Oros
