Pãrintele celor douã municipii, Lupeni si Vulcan, nu este ceea ce pare. ”De apa linistitã sã te temi, nu de apa tumultuoasã”- spun fostii colegi de Parlament…
Partidele politice se aflã în febra pregãtirilor pentru campania electoralã. Candidatii din Valea Jiului pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, par constienti de faptul cã aceastã datã poate fi una de cotiturã pentru noi, toti: ori ne prãbusim total si greu remediabil, ori alegem calea unei munci istovitoare dar salvatoare. Si nu depinde doar de politicieni, ci si de noi, alegãtorii.
Ieri, câtiva locuitori ai zonei de mijloc a Petrosaniului – în spatele Primãriei pânã pe Slãtinioara, str. St.O.Iosif, 22 Decembrie etc. – erau blazati, dar folosofi explicându-ne cum nu mai merg ei sã voteze cã nu au strada reparatã, cã sistemul e putred si murdar, sau cã sunt scârbiti de politicã si politicieni, cã se rotesc cam aceiasi oameni dar în ”alte formule”, cã si-ar dori oameni de bun simt etc., etc.
Am întrebat care este solutia iesirii din situatia în care ne aflãm, precizând cã un element sau o combinatie din ”formulã” a nãscut bomba atomicã si cã blazarea, neimplicarea noastrã nu foloseste. Rãspunsul a fost ”lãsati, doamnã, cã stiu eu!”
Faptul cã unii cred cã un candidat sau altul este bun, cã un partid sau altul poate sã miste lucrurile spre bine în Valea Jiului si în toatã România, este bine, asta înseamnã cã democratia functioneazã. ”Trebuie
încercat pânã iese formula cea bunã si nu avem de unde sã stim dacã nu participãm. Nimeni n-o poate face decât noi, românii. Nici chiar Dumnezeu nu bagã în traista cuiva fãrã sã facã ceva” – a declarat, energic, ec. Mirel Duinea, din Petrosani.
Si cum precampania este în plinã desfãsurare, candidatii si partidele s-au prezentat, pentru familiarizare, cetãtenilor. La sfârsitul sãptãmânii trecute, candidatii USL pentru Senat si Camera Deputatilor au fost luati la întrebãri dure, la Mondo TV, acum când se poate, pânã la campania electoralã.
Doi dintre acestia, Cristian Resmeritã, deputat si candidat pe colegiul Valea Jiului-Vest si senantorul si candidat pentru aceeasi functie, Cosmin Nicula, aveau verbul la ei, talentul oratoric si exercitiul mandatului scurs, adicã experienta cutezantei – mai neos spus, tupeul de Bucurestean pentru a face fatã ”canibalilor” din politicã – au stiut sã-si promoveze realizãrile, zbaterile pentru Valea Jiului, chiar dacã acestea nu au fost fructificate întotdeauna fiind în opozitie.
Al treilea, Ioan Rus, candidat pentru Camera Deputatilor pe colegiul Aninoasa, Petrila, Petrosani, pãrea timorat de camerele de luat vederi, vorba îi era calmã si pãrea jenat sã vorbeascã despre sine, despre ce poate face, ce a fãcut în perioada cât a mai fost deputat de Valea Jiului, în perioada 2000-2004. Unii au spus cã are prea mult bun simt, altii cã este nepotrivit pentru aceste vremuri dure, altii cã ar fi pisicã blândã, dar care stie ce face si sã nu ne luãm dupã aparente.
Ce a fãcut Ioan Rus de s-au hotãrât trei partide – PSD, PNL si PC – sã-l desemneze drept candidat?
În perioada 2000-2004, în calitate de deputat de Valea Jiului a initiat Legea cooperatiei mestesugarilor, care reprezintã un sector specific al economiei care functioneazã prin societãti cooperative si alte forme de asociere a acestora la nivel teritorial si national. Apoi legea care permite încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap si legea meseriilor, care reglementeazã inclusiv încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap. Toate au fost adoptate de Parlament.
”Este adevãrat, eu sunt pãrintele acestor legi. Fosta guvernare si le-a însusit si din toate a fãcut proiectul legii economiei sociale, proiect lansat cu mare tam-tam, dar lãsat baltã desi s-au alocat fonduri europene pentru asta. Culmea este cã nu existã reglementare legalã, dar banii au fost folositi. Acum a intrat în dezbatere parlamentarã si ea trebuie adoptatã fiind de mare ajutor si stiu ce spun, pentru cã de asta m-am ocupat de 20 de ani. Si se pare cã am fãcut-o bine, pentru cã în anul 2002, Institutul European pentru Economie Socialã, cu sediul la Paris, m-a invitat sã fiu membru al sãu” – a declarat Ioan Rus.
Acesta a întocmit si documentatia legii prin care Vulcanul si Lupeniul au devenit municipii, figurând ca si coautor, dar si proiectul legii pâinii, preluatã si finalizatã de un coleg parlamentar care l-a succedat. Tot Rus a fost cel care a adus modificãri si completãri legii revendicãrilor de proprietãti, iar cei care l-au cunoscut în acea vreme si fãceau parte din aceeasi comisie parlamentarã spun cã este un tip extrem de vehement, care nu a cedat o clipã în fata presedintelui acelei comisii, liberalul Dan Radu Rusanu, cunoscut ca fiind ”de neînvins”.
Sã se plieze Ioan Rus pe zicala ”sã nu te temi de apa tumultuoasã, ci sã te temi de apa linistitã”?
Ileana FIRTULESCU
