Administratia publicã de la Uricani a scos la licitatie prospectarea rezervelor de huilã. Se vorbeste despre rezerve de cãrbuni în zona Câmpu lui Neag, iar mai multe firme chiar si-au arãtat disponibilitatea de a deschide aici mici exploatãri de cãrbune. Iar cei care închid acum minele sunt de pãrere cã acest lucru nu este de neglijat, pentru cã în pãmânt, este cãrbune.
„În momentul de fatã, putem vorbi cã rezerve de huilã sunt în Valea Jiului si nu putine. Acum,  problema se pune cine suportã costurile?  Statul român a ajuns la concluzia cã, din cauza costurilor ridicate de exploatare si a  competitivitãtii pe piatã, nu mai este rentabilã exploatarea cãrbunelui în Valea Jiului. Dacã, în schimb, o firmã privatã doreste acest lucru,  o poate face fãrã  probleme”, spune  Petre Drãgoescu, director tehnic la Societatea Nationalã de Inchideri de Mine din Valea Jiului.
Sunt oameni care cred cã pot sã facã asta pe cont propriu si nu o datã, oameni din zona Câmpu lui Neag au fost prinsi în vechile galerii, sub surpãri chiar, în timp ce cãutau huilã, în anii ce au urmat închiderii exploatãrii de huilã din zonã. Tocmai de aceea, primarul din Uricani spune cã a fãcut demersurile necesare pentru cei interesati.
„Noi am scos la licitatie, pe o perioadã de doi ani, prospectiunile geologice la exploatarea minierã Câmpu lui Neag. Oamenii doresc sã exploateze, nu la nivel mare, cãrbune, în special pentru zonele unde în tarã sunt forje. Nu pentru cazanele ce fac cãldurã.  Ar fi cãrbune, dar mãsurãtorile le vor spune ce tip de tehnologie se preteazã si, dacã le convine sau nu sã investeascã acolo”, sustine Dãnut Buhãescu, primarul orasului Uricani.
Expertii în închideri de mine spun cã sunt pasi de urmat si cã micile exploatãri ar putea fi o solutie, la ceea ce statul român nu a mai vrut sã finanteze aici.
„Important este sã ia legãtura cu ANRM, sã ia licentã de exploatare, fie ea de suprafatã ori de subteran. Se poate. De ce nu? Rezervã existã, sunt hãrti, dar problema este cine se înhamã? Dacã o firmã privatã doreste sã facã o exploatare de mici dimensiuni, cã bãnuiesc cã nu va avea posibilitatea sã exploateze asa cum s-a fãcut, de-a lungul timpului, în toate minele din Valea Jiului, acest lucru este posibil”, mai precizeazã Petre Drãgoescu.
O firmã specializatã în exploatarea zãcãmintelor minerale utile din Bucuresti si-a arãtat disponibilitatea, în anul 2018, de a  deschide o carierã privatã pentru exploatarea huilei în vestul Vãii Jiului. Sunt specialisti, sustin autoritãtile locale, care au constatat cã acestia exploateazã  cãrbuni si în carierele din Gorj, iar piata de desfacere este ca si asiguratã.
În zona Câmpu lui Neag au fost frecvente incidentele în care disponibilizatii de la minã, care stiau unde se aflã zãcãmânt, au intrat pe galeriile de minã. În 2015 au  existat astfel de  incidente, iar oamenii au fost surprinsi în galerii neconforme si improprii, riscându-si viata. Dacã s-ar deschide legal o astfel de carierã, ar fi si oameni calificati si s-ar crea si locuri de muncã, edilii fiind de pãrere cã este o oportunitate, în conditiile în care ultima minã, cea de la Uricani, s-a închis.
La Câmpu lui Neag a mai existat o carierã deschisã în anii comunismului, când un sat întreg a fost ras de pe suprafata pãmântului si oamenii urmau sã fie mutati în cãminele ce niciodatã nu au fost locuite. Acum, locul este doar un lac de agrement ce va fi pus în valoare ca atare de administratia localã.
Diana Mitrache