Depopularea a fãcut ca Valea Jiului sã rãmânã fãrã exact numãrul minerilor care, în anii 90 lucrau în subteranele acesteia. Vorbim de vreo 40.000 de oameni, exact populatia Petrosaniului, care, ca si o bunã parte a populatiei tãrii noastre, au luat calea strãinãtãtii.
Sociologii vorbesc despre depopularea unei zone a cãrei singurã scãpare ar fi pensionarii. De ce? Pentru cã, dacã am aduce oameni la pensie din alte zone, am popula cu ei apartamentele goale, iar locul ar reînvia. Dar, din pãcate, asta este doar opinia sociologilor, pentru cã cei care creioneazã acum strategii cred cã tinerii vor mai vrea sã devinã fermieri, vor vrea sã îsi facã fabrici, vor face copii si vom renaste. Nimic mai fals!
„Dacã ne gândim strict la economia zonei, vreau sã spun cã în 1990, Valea Jiului avea 80.000 de angajati, dintre care, nu mai putin de 46.000, lucrau în sectorul minier si în industriile conexe. Ceilalti lucrau în celelalte ramuri de activitate”, spune profesorul universitar Valentin Fulger, lector la Universitatea din Petrosani, sociolog.
În 1990 Valea Jiului avea 168.018 locuitori.
În 1997, ca un paradox, Valea Jiului avea 172.823 de oameni Dupã 1997, încep restructurãrile, Valea Jiului devine o regiune de emigrare, iar în 2019 am ajuns sã avem un minus de 40.000 de oameni, adicã fix populatia Petrosaniului.
Somajul a scãzut, dar artificial
Dupã disponibilizãrile masive, când oamenii au rãmas pe drumuri, somajul atingea aici cote alarmante, dar acum, AJOFM Hunedoara spune cã rata a scãzut la cea mai micã din istoria agentiei. Si acest lucru este total fals, pentru cã este doar efectul depopulãrii si nicidecum a cresterii economice.
„Între anii 1997 -1999, cu vârf în 1999, am avut în Valea Jiului un somaj de aproximativ 57 -58 %. Dupã aceea, aceasta a scãzut sistematic. Si, dacã am primit doar cifrele, am crede cã economia zonalã a cunoscut o îmbunãtãtire. Nicidecum! Depopularea este cea care a indus acest efect, care pare la prima vedere pozitiv, dar, sociologic vorbind, noi numi asta un efect pervers ”, mai spune sociologul Fulger, care aratã cã somajul este acum de sub 4%.
Ce ne-a lipsit?
Timp de 20 de ani, oamenii de aici au tot plecat, zona s-a depopulat si efectele sunt acum vizibile. Directorul SC Apa Serv Valea Jiului, Cristian Ionicã afirma, recent, cã, nu este nici o singurã scarã de bloc în care toate apartamentele sã fie locuite. Si sociologii explicã cum s-a întâmplat asta. „Valea Jiului nu a avut sansa a ceea ce noi numim succesiunea populatiei si a functiilor. Adicã, Valea Jiului s-a cuplat pe un fenomen negativ, care s-a întâlnit la nivel întregii tãri, anume cel al depopulãrii si, cei care au plecat de aici nu au putut sã fie înlocuiti cu alte persoane care sã vine din zonele rurale. Iar fiecare oras din Valea Jiului a rãmas la stadiul de oras simplu, nefãcând trecerea la stadiul la orase multiple din punct de vedere industrial, cu douã sau mai multe ramuri industriale ”, mai spune Valentin Fulger.
Nimeni nu a pus baza pe pensionari
Ultimele studii elaborate de experti ai Greenpeace au arãtat, cu cifre, cã populatia tânãrã poate accesa acum fonduri pentru a-si deschide mici ferme, mici afaceri în domeniul serviciilor, sau a prelucrãrii lemnului si în turism. De altfel doar pe turism s-a marsat, ca o sansã unicã si pânã acum. Cei care au studiat fenomenul explicã: „Conducãtorii vremurilor au fost încremeniti în paradigma legatã de salvarea exclusivã a mineritului. S-a actionat exclusiv pe salvarea aurului negru si nicidecum pe salvarea aurului cenusiu, iar aici mã refer la inteligenta locului. Mineritul este la apus si cei care au condus zona nu au gândit totul asa încât populatia disponibilizatã sã nu fie lãsatã sã plece”, a conchis sociologul Valentin Fulger.
Tinerii ne pleacã, fie în orasele mari, fie în afara tãrii. Sociologii spun cã asta aratã studiile din ultimii ani, iar salvarea noastrã ar fi, paradoxal, pensionarii. Nimeni nu se gândeste la asa ceva, desi multi bãtrâni iesiti la pensie ar pleca din zonele foarte aglomerate, spre zone de munte, cum este cea a noastrã. Nicio strategie, însã, nu a vizat asa ceva. Sociologii cred cã va mai trece un sfert de secol pânã când, dacã tinem un ritm accelerat de dezvoltare, aici s-ar mai putea vorbi de firme care sã facã sute de angajãri.
Diana Mitrache
Foto Shutterstock
