Copil abandonat, destin zbuciumat / O tânãrã mãmicã a pierdut tutela copilului

Caz extrem la Petrosani.  Un pãrinte a fost decãzut anul acesta din drepturi. Reprezentantii Serviciului de Asistentã Socialã si Protectia Copilului din Petrosani întocmesc trimestrial rapoarte cu privire la pãrintii care îsi maltrateazã sau îsi neglijeazã copiii. În acest sens, cei de la Asistenta Socialã au identificat o persoanã care îsi neglija copilul minor, drept pentru care a pierdut orice drept asupra lui.

“Am avut anul acesta un singur caz, o mãmicã tânãrã. Copilul ei a fost dat la bunicã si s-a luat mãsura aceasta de decãdere. A fost o problemã în care a fost implicatã si Politia. A fost un caz penal mai mult. Ne-a surprins si pe noi aceastã mãsurã radicalã, pentru cã în general, decãderea din drepturile pãrintesti este o mãsurã extremã”, a declarat Cristina Mraz, sef Serviciul Public de Asistentã Socialã si Protectia Copilului Petrosani.

Un pãrinte decãzut din drepturi, poate fi reîncadrat, însã doar cu acordul instanntei. În evidentele celor de la Protectia Copilului exista mai multe cazuri în care minorii sunt neglijati de pãrinti, însã foarte multe mãsuri nu se pot lua.  Exista si cazuri în care copiii sunt neglijati de pãrinti. ªi în acest caz este sesizata Protectia Copilului.

„În ultima perioadã as putea sã precizez cã am avut cinci cazuri mai cu probleme. Este un caz în care pãrintii copiilor sunt în Franta si altele în care pãrintii sunt în Petrosani, dar nu se ocupã de ei asa cum ar trebui. În general, mergem acolo, încercãm sã evaluãm situatia de acasã, sã discutãm cu cei care îngrijesc copii, pãrintii sau cu familia lãrgitã, iar în situatia în care se impune scoaterea din familie a copilului, atunci sesizãm Protectia Copilului. Chiar acum am fãcut o adreesã pentru acei copii ai cãror pãrinti sunt plecati în strãinãtate si care sunt lãsati cu strãbunica. În ultima perioadã situatia este tot mai rea, copii sunt neglijati si am avut mai multe sesizãri”, mai precizeazã Cristina Mraz.

Mai mult, copiii nu se pot duce nici în centrele de plasament pentru cã statul nu încurajeazã acest lucru. Din acest rationament, cei mici rãmân adesea în grija bunicilor sau a altor rude. Cea mai frecventã formã de abuz si de violentã asupra copiilor este si cea mai putin dezbãtutã si constientizatã: neglijarea nevoilor fizice si psiho-emotionale ale copilului de cãtre adultul responsabil de cresterea sã.

Neglijarea este o formã non-fizicã a violentei si reprezintã incapacitatea sau refuzul adultului de a asigura dezvoltarea copilului în toate aspectele vietii sale. Neglijarea afecteazã negativ atât dezvoltarea fizicã a copilului, cât si pe cea psihologicã. Dacã alimentele adecvate nu sunt prezente în perioadele de crestere, dezvoltarea copilului nu va urma modelul normal si vor apãrea probleme precum: oprirea din crestere, dificultãti medicale cronice, dezvoltarea inadecvatã a oaselor si muschilor si o dezvoltare neurologicã defectuoasa ce afecteazã în mod negativ functionarea creierului si procesarea informatiilor.

Lipsa unei îngrijiri medicale adecvate poate conduce la probleme de sãnãtate pe termen lung, cum ar fi pierderea auzului datoritã netratãrii infectiilor la nivelul urechilor.

Neglijarea severã mai ales a copiilor de vârsta mica afecteazã major cresterea si dezvoltarea fizicã si intelectualã a copilului, iar în cazurile extreme poate conduce la spitalizarea, instalarea unei dizabilitãti si/ sau decesul copilului.

Efecte psihologice  asupra copilului

Efectele psihologice imediate ale neglijãrii sunt teama, izolarea si incapacitatea de a avea încredere în cineva. Alte dificultãti de ordin psihologic asociate neglijãrii includ depresia, retragerea, tulburãri de panicã, deficit de atentie si hiperactivitate, furie, tulburare reactiva de atasament, capacitãti cognitive, dezvoltarea limbajului, achizitii în plan educational si performante mai scãzute.

Copiii neglijati sunt mai predispusi la comportamente antisociale, tulburãri de personalitate si comportament violent. Uneori neglijarea duce la asumarea de responsabilitãti prea mari. Responsabilitatea de a îngriji fratii mai mici îl împiedicã pe copil sã participe la activitãti adecvate vârstei lui, sã se joace, sã aibã prieteni, mergând chiar pânã la absentarea sau renuntarea la scoalã.

Pe termen lung, problemele psihologice asociate cu neglijarea includ tulburãri de personalitate, tulburãri de stres post-traumatic, depresie, tulburãri de anxietate si psihoze. Depresia este, de obicei, cea mai întâlnitã consecintã a neglijãrii.  Transmiterea intergenerationala a neglijãrii este o altã consecintã a acestui abuz asupra copilului.

Adultii care au fost neglijati în copilãrie au un risc mai crescut de a neglija proprii copii. Cu toate acestea, nu toti adultii care au fost neglijati în copilãrie vor suferi aceste consecinte. Unii adulti sunt capabili sã treacã dincolo de neglijarea pe care au experimentat-o, sunt firi optimiste si se simt mai curând provocati decât atacati de probleme.

Raul IRINOVICI

 

Advertisements