Greenpeace a evaluat impactul emisiilor termocentralei Mintia asupra sãnãtãtii, iar rezultatele indicã aproximativ 120 de decese premature pe an, conform raportului “O evaluare integratã a impactului emisiilor de la termocentrala pe bazã de cãrbune Mintia din România asupra calitãtii aerului si sãnãtãtii”.
Poluarea aerului reprezintã principalul factor de risc pentru sãnãtatea umanã la nivel global si are efecte negative grave asupra ecosistemelor.
Termocentrala Mintia functioneazã în prezent fãrã o autorizatie integratã de mediu si fãrã instalatii de reducere a poluãrii (desulfurare) necesare pentru a fi autorizatã, aceasta reprezentând o sursã importantã de poluare a aerului în România, cu potentiale efecte semnificative asupra comunitãtilor si ecosistemelor din jur.
Emisiile de la termocentrala Mintia:
– ridicã nivelul de particule toxice si NO 2 în aer deasupra localitãtii Mintia si dincolo de aceasta, crescând riscul bolilor precum accidentul vascular cerebral, cancerul pulmonar, bolile cardiace si respiratorii la adulti, precum si infectiile respiratorii la copii. Aceste cauze duc la decese premature. Emisiile de SO 2 , NOx si praf contribuie la expunerea la particule toxice;
– cauzeazã ploi acide, care pot afecta culturile si solurile;
– cauzeazã precipitatii radioactive cu metale grele toxice, cum ar fi arsenic, nichel, crom, plumb si mercur.
Rezultatele studiului nostru de modelare sugereazã cã termocentrala pe bazã de cãrbune Mintia cauzeazã aproximativ 120 de decese premature pe an prin expunerea la PM 2,5 si NO 2.
Alte efecte includ 13 cazuri de greutate micã la nou-nãscuti, 50 de cazuri noi de bronsitã cronicã la adulti pe an si 400 de persoane pe zi care suferã de boli cum ar fi infectiile respiratorii, inclusiv 80 de zile lucrãtoare pierdute, din cauza expunerii la poluantii proveniti de la termocentralã. Se estimeazã cã în fiecare an 100 de persoane sunt spitalizate din cauza bolilor respiratorii si cardiovasculare atribuite poluãrii aerului din cauza termocentralei.
Depunerea de mercur estimatã depãseste valorile limitã si pot duce la acumularea periculoasã a mercurului în pesti într-un perimetru de 200 km 2, cu o populatie de aproximativ 34.000 de persoane.
Având la bazã rezultatele studiul nostru de modelare, am monitorizat 3 luni dioxidul de sulf (SO2) în localitãtile din jurul termocentralei Mintia, incluzând si orasul Deva, si am analizat datele privind dioxidul de sulf (SO2) provenite de la reteaua oficialã de monitorizare a calitãtii aerului.
Concentratiile medii la statia oficialã de monitorizare HD-2 de la marginea de nord a orasului sunt mai mari decât cele înregistrate la statia oficialã de monitorizare HD-1 din centrul orasului, sugerând cã o sursã importantã de poluare cu SO2 existã în afara orasului.
Rezultatele monitorizãrii, combinate cu analiza directiei vântului, sugereazã cã zona Devei este afectatã de emisii de SO2 provenite din surse aflate la Nord, în valea râului Mures. Mãsurãtorile de SO2 la statia HD-2 rãmân în permanentã, atât ziua cât si noaptea, mai mari decât aproximativ 10µg/m3, sugerând o sursã de poluare care functioneazã 24 de ore pe zi. Aceastã sursã este termocentrala Mintia, situatã la 8 km vest-nord-vest de statia oficialã de monitorizare HD-2.
Termocentrala Mintia este a treia cea mai mare centralã termicã din tarã, cu un total de sase unitãti si o capacitate de 1285 MW si functioneazã fãrã autorizatie integratã de mediu din 2013.
Greenpeace România cere autoritãtilor române prioritizarea productiei de energie din surse regenerabile, pentru a proteja sãnãtatea cetãtenilor si mediul înconjurãtor.
Carla Donciu
