Ministerul Energiei ar refuza arderea cãrbunelui indonezian la termocentrala Mintia. Sindicatul Solidaritatea Hunedoara face acuzatii grave la adresa Ministerului Energiei. Sindicalistii sustin cã ministerul de resort încearcã oprirea termocentralei Mintia.
În acest sens a fost sesizatã Administratia Prezidentialã, Parlamentul României, Guvernul României, Serviciul Român de Informatii si Directia Judeteanã de Informatii Hunedoara. Termocentrala Mintia are o putere instalatã de 1288 MW.
“Considerãm cã Ministerul Energiei încalcã prevederile art. 1 si , lit. m din Legea 51/1991 si duce o politicã de vulnerabilizare a Sistemului Energetic National prin renuntarea la capacitãtile de producer a energiei electrice pe bazã de combustibil fosil, singurele capacitãti care pot opera indiferernt de schimbãrile climatic. Mai mult, considerãm cã în ultima perioadã de timp România nu îsi mai poate asigura nici vara necesarul de electricitate, apelând constant la importuri tot mai mari (peste 1000 MW) la energia electricã. Pentru asigurarea programului de iarnã este nevoie de cresterea stocurilor de combustibili (cãrbune si gaze naturale) si rezerva de apã în lacurile de acumulare. Termocentrala Mintia se aflã sub semnul întrebãrii la acest capitol, Ministerul Energiei încãlcând astfel si prevederile Legii 82/1992 care obligã la constituirea stocurilor de rezervã de stat, stiut fiind faptul cã pe lângã obligatia asigurãrii energiei electrice conform HG, peste 30% din cetãtenii municipiului Deva precum si o serie de institutii locale se încãlzesc folosind agent termic de la aceastã termocentralã”, aratã Cristian Istoc, presedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.
Cristian Istoc sustine cã interesele care guverneazã în jurul termocentralei Mintia sunt mari, de ordin international.
“Apreciem faptul cã în spatele acestei politici de demolare a termocentralei se ascund interese geostrategice si economice din afara României. Termocentrala Mintia face legãtura între sistemul energetic românesc si cel al Uniunii Europene (UCTE). De mare capacitate, aceastã termocentralã poate asigura peste 10% din productia totalã de energie electric a României, fiind singurul mare producãtor de energie electric din zona de vest a României. Oprirea acestei termocentrale fiind programatã pentru anul 2024 dupã punerea în functie unei capacitãti nucleare de 1000 MW, la Pacs (Ungaria) si închiderea inelului de 400KV, cu consecinte asupra fluxului de energie electricã care pânã acum avea sensul din România spre Ungaria”, mai aratã Istoc.
La termocentrala Mintia se vorbea de importul de cãrbune cu un continut redus de sulf. Asta pentru a putea respecta obligatiile de mediu. Numai cã potrivit sindicalistilor de la Mintia, ministerul de resort ignorã datele studiului.
“Ministerul Energiei invocã prevederile unor directive (…) sau decizii (…) ale UE (…), petru a motiva retragerea din retragere a grupurilor energetice de la Mintia, fãrã sã tinã cont de recomandãrile Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie – ICEMENERG Bucuresti care a executat pentru termocentrala Mintia un test de ardere a unui sort de cãrbune subbituminos cu continut scãzut de sulf, ceea ce a dus la un rezultat al emisiei de SO2 cu valori între 137-163 mn/Nm3. Acest institut recomandã totodatã continuarea testelor pe cazanul propriu-zis de la Mintia, test ce poate confirma faptul cã Termocentrala Mintia devine astfel singura centralã din România conformã la conditiile de mediu impuse de BÃT pentru anul 2021(sub 150 mg/Nm3), prin simpla utilizare a acestui tip de cãrbune subbituminos. Nu întelegem în acest context de ce Ministerul Energiei nu a recomandat folosirea acestui tip de cãrbune încã din anul 2007 sau cum justificã Ministerul închiderea termocentralei Mintia având în vedere costul infim pentru conformarea la conditiile de mediu, precum si faptul cã din 2003 existã în depozitul termocentralei echipamentele necesare retehnologizãrii grupului energetic nr. 4, nemontate nici la aceastã datã. Nu întelegem de ce Ministerul Energiei nu înfiinteazã piata de capacitate, un mecanism european de asigurare a capacitãtii care asigurã tranzitia spre energia regenerabilã, fãrã vulnerabilizarea SEN”, mai aratã Cristian Istoc.
Cãrbunele cu o concentratie redusã de sulf, ceea ce nu duce la o poluare masivã, în conditiile în care termocentrala de la Mintia nu îndeplineste conditiile de mediu.Cãrbunele este adus din Indonezia.
Cosmin BACIU
