Chiar dacã s-a întâmplat la sfârsit de iulie nu putem trece cu vederea acest moment trist.
Traian Ivãnescu (nãscut pe 5 mai 1933) a început fotbalul ca senior la Flacãra Bucuresti, dar apoi a devenit un fundas redutabil la Steaua unde a jucat 11 ani (1952-1963), a urmat Progresul Bucuresti si Siderurgistul Galati, dupã care Jiul Petrosani în sezonul 1965-1966 cu care a promovat în Divizia ”A”. A fost nevoit sã abandoneze fotbalul la 33 de ani, din cauza unei grave accidentãri, dublã fracturã de tibie si peroneu. A devenit antrenor la Centru de copii si juniori Dinamo, în 1967, apoi debuteazã ca antrenor la seniori, la Jiul Petrosani.
Modest, serios si perseverent Traian Ivãnescu conduce Jiul în sezonul 1973-1974, un sezon încununat cu câstigarea Cupei României, 4-2 în finala cu ”Poli” Timisoara. Traian Ivãnescu avea atunci 41 de ani. Va mai antrena Steagul Rosu Brasov, FC Baia Mare, Otelul Galati încheindu-si cariera în 1983 la Tehnomatul Bucuresti.
A fost cãsãtorit cu celebra voleibalistã Doina Ivãnescu, dar dupã decesul acesteia în anul 2007, Traian Ivãnescu a intrat într-o depresie fãrã iesire, suferind ulterior de o boalã cumplitã, Sindromul Alzheimer, ”boala uitãrii”. Si-a petrecut ultimii zece ani de viatã într-un azil. Cel care l-a descoperit pe Mihai Stoichitã, care a promovat si a câstigat o Cupã a României cu Jiul, a murit la vârsta de 86 de ani, pe data de 29 iulie 2019.
Genu TUTU
