E varã, secetã si Complexul Energetic Hunedoara nu reuseste sã se impunã pe piata energiei din România. Nu sunt cãrbuni si douã dintre minele care ar trebui sã producã, au probleme în subteran.
Aici nu s-a mai investit deloc, situatia fiind mereu în regresie, iar acum s-a ajuns la o productivitate minimã record.
Productia medie de cãrbuni a scãzut drastic. Sunt probleme la douã dintre minele care produc acum huilã, Lonea si Livezeni.
În prima unitate, al finele sãptãmânii trecute, au existat probleme în subteran si tot personalul a fost evacuat, în timp ce, la Livezeni, productia de huilã este opritã, pânã la montarea unui complex mecanizat, care sã deschidã un nou front de lucru. Potrivit celor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, acum, minele din Valea Jiului abia dacã mai produc 1100 t de huilã zilnic, iar asta, în conditiile în care, în 2015, spre exemplu, productia era de nu mai putin de 4.000 de tone zilnic, la aceleasi unitãti miniere.
„Sunt probleme la EM Lonea si EM Livezeni si, ca atare, productia este acum scãzutã”, a spus Darius Câmpean, presedintele sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivel de CEH, în timp ce colegul sãu sindicalist de la Mintia, Cristian Istoc, vorbeste despre studii privind importurile de huilã energeticã din Indonezia. Toate acestea, în conditiile în care, acum 10 ani, la Termocentrala Paroseni, se livrau zilnic, în medie, câte 3.005 tone de cãrbune. În 2017, 27,5 la sutã din energia României a fost produsã din lignit si huilã. Acum, importãm energie. De aproape trei sãptãmâni, România nu mai reuseste sã-si asigure consumul de energie electricã din productie internã. Ca urmare, importãm.
Capacitatea instalatã în productia de energie în România, potrivit Transelectrica, este de aproximativ 24.400 MW, iar potrivit reprezentantilor Ministerului Energiei, capacitatea care si este capabilã sã producã nu depãseste 14.000 MW. Din aceasta, cam 4.500 MW sunt reprezentanti de eoliene si fotovoltaice, iar aproximativ 6.500 MW – de hidrocentrale, scrie pagina de energie Focus energetic.
Cu atât mai mult, în aceastã perioadã, termocentralele pe cãrbune nu mai reusesc sã asigure alimentarea cu energie electricã, mai ales cã ar trebui sã achizitioneze si certificate de carbon (cele pe cãrbune – 1 certificat pentru fiecare MWh produs, iar cele pe gaze – 1 certificat pentru fiecare 2 MWh produsi), în conditiile în care un certificat CO2 se tranzactioneazã cu aproximativ 29 euro, iar productia în termocentrale a reprezentat, în aceastã perioadã, pânã la circa 40% din întreaga cantitate de energie produsã în România. Pretul pe piata spot din România a variat, în aceastã perioadã, între circa 35 si 85 euro/MWh.
Diana Mitrache
