Anul acesta sunt mai multe momente jubiliare, ce coincid cu un secol de existentã a echipei Jiul Petrosani.
100 de ani (1919) de la înfiintarea sub numele C.A.M.R
În primãvara anului 1919, o serie de nume din Petrosani se implicã în crearea unei echipe în România Mare (mai exista în 1913 ”Clubul Sportiv Petrosani”, dispãrut odatã cu începerea Primului Rãzboi Mondial): Janos Winklehner (foto) – director general al minerilor, Janos Schwartz, Imre Zuckermand, Sandor Riegerhaupt, Tiberiu Timoc – director minier. Astfel se va înfiinta Clubul Atletic al Minerilor Petrosani – CAMP – care va primi imediat recunoasterea în plan national. Echipa va fi înscrisã în Campionatul Districtual Arad.
90 de ani (1929) de la adoptarea numelui ”Jiul”.
Dupã ce o perioadã de timp CAMP s-a numit UCASP – Uniunea Cluburilor Atletice Sportive Petrosani – prin fuzionarea cu echipele din Vulcan si Lupeni, fuziune ce a durat între anii 1924-1929, echipa din Petrosani alegând numele ”Jiul”.
85 de ani (1934-1935) de la prima participare în sistemul divizionar, Divizia ”B”.
La doi ani dupã crearea Diviziei ”A” este înfiintatã si Divizia ”B”, Jiul Petrosani fiind inclusã în seria a 2-a (8 echipe). Dupã 14 etape tur-retur, Jiul ocupã locul 1, cu antrenorul Adalbert Danko si jucãtorii G. Emerich, Remus Radu, Szulle, Vajdea, Bulic sau F. Golgotiu. Cu cele 49 goluri marcate, a avut cel mai bun atac din tarã!
70 de ani (1948-1949) de la cel mai bun loc, locul 3 ocupat în Divizia ”A”.
La trei ani de la reluarea Diviziei ”A”, dupã terminarea celui De-al Doilea Rãzboi Mondial, Jiul va ocupa locul 3, la sapte puncte în spatele campioanei LC Oradea, cu o echipã antrenatã de Stefan Wetzer. Un campionat în care Jiul nu a pierdut în ultimele cinci etape, ba chiar învingând în ultima etapã campioana ICO cu 1-0. A fost un sezon formidabil cu un atacant Paraschiva în mare formã (14 goluri, locul 2 în campionat dupã orãdeanul Vaczi), cu un fundas de ”fier” Licã Panait sau cu mijlocasul de Nationalã Costicã Marinescu.
45 de ani (1974) de la câstigarea Cupei României.
Fãrã îndoialã, performanta supremã a fost pe 23 iunie 1974 când Jiul lui Nitu, Tonca, Stocker, Multescu, Libardi, Stoichitã va câstiga Cupa României, 4-2 în finala cu ”Poli” Timisoara. A fost un vârf de formã a unei generatii care mai jucase o finalã, pierdut în 1972 cu Rapid Bucuresti.
GENU TUTU
