Cai, muzicã, voie bunã, bucate traditionale si vreme excelentã. Acestea au fost ingredientele unei zile de sãrbãtoare, cea a sãrbãtorii de sânziene, la Straja.
Zeci de oameni au urcat la Straja, luni în aceastã zi de sãrbãtoare, pentru a participa la nedeie. Cel mai asteptat moment, însã, a fost cel al concursului de cai. Cãlãretii, care vin de ani buni, si-au adus caii, unii dintre ei s-au costumat în straie populare, impodobindu-si chiar si caii înainte de concurs. S-au iscat si unele certuri. Totul a pornit de la faptul cã, la concurs voiau sã se înscrie si cãlãretii ce au cai mai performanti. Cei mai nemultumiti au fost cei care chiar respectã traditia si care vin cu caii pe care îi folosesc în gospodãrie, doar cã îi mai antreneazã putin, ori le dau ceva mai bun de mâncare.
„Cred cã vin la Straja de vreo 14 ani. E frumos, dar anul acesta s-au certat cu ãia de au caii aceia mai performanti. Ai nostri nu sunt cai de fugã, ca ai lor si trebuia sã nu îi bage la cursã. Al meu e de pe aici de pe zonã, nu de mii de euro. Ne pregãtim în fiecare an. Suntem toti aici si fiecare face ce stie cu calul lui. Îi dãm mâncare, batem câte o turã cu el drumul, ca sã îsi dea drumul la picioare. Al meu are 4 ani. Anul trecut am ajuns cu el ultimul. Acum sper cã e mai bine”, a spus unul dintre cãlãreti. „Se tine traditia de multi ani. Noi venim aici de distractie. Care cum vine aici, de Sânziene, se distreazã. Nu pot sã îl pregãtesc prea mult, cã e cal de tras, nu de fugã, dar venim de distractie. Sunt câtiva mai bunicei, dar nu ai nostri. Anul trecut a iesit locul 9. Anul acesta suntem 23 de participanti”, a spus un alt concurent.
Si traditia s-a pãstrat mereu, gratie lui Emil Pãrãu, cel care dã, an de an, startul acestui concurs inedit. Dupã slujba de la shit, cãlãretii au coborât jos, de unde, la galop, au urcat în întrecerea acestui an. „De sute de ani e aceastã nedeie la Straja. De fapt, aici, la Straja, se întâlneau românii de aici din Ardeal, cu cei din Oltenia, chiar dacã aici a fost, la un moment dat, granita. Nedeia a continuat si oamenii, ca acum, s-au întâlnit si nimeni nu a putut sã îi opreascã, nici în perioada comunistã. Noi nu facem altceva decât sã continuãm traditia, unde, dupã cum vedeti, chiar dacã este luni, vin oameni de peste tot, ca si acum sute de ani”, a spus Emil Pãrãu, unul dintre investitorii de la Straja.
Oamenii care au venit la nedeia de Sânziene au tinut sã îmbrace costumul traditional.
„Am venit pregãtiti pentru sãrbãtoarea Sânzienelor, împreunã cu toatã lumea si este o zi frumoasã de varã. Traditia e frumoasã, preluatã de la mos-trãmosii nostri. Se fac mâncãri traditionale, pãsat, ciorbã de oaie si acestea sunt traditiile noastre populare. Dacã ne ajutã Dumnezeu ani multi, pãstrãm traditia si pomenim mosii nostri, an de an”, a spus un localnic, costumat în straie traditionale.
„Aceastã traditie a luat nastere cu ani multi în urmã. E veche si noi o perpetuãm si încercãm sã racolãm tinerii ca sã ducã ei mai departe traditiile si obiceiurile noastre, de pe aceste locuri. Vreau sã spun cã e o traditie în care mosii si strãmosii nostri au investit foarte mult”, a adãugat un alt localnic.
Toatã suflarea a urcat la Straja sã vadã spectacolul dat de cai, dar si cel de muzicã popularã, iar primarul Lucian Resmeritã s-a aflat, la rândul sãu, printre cei ce au asteptat cãlãretii, a aplanat conflictul iscat între cãlãreti si a participat la spectacol. „De 48 de ani facem acest lucru în municipiul Lupeni si vrem sã continuãm în fiecare an. Mã bucur cã avem astãzi vreme bunã. Sunt oameni care se bucurã de spectacol, avem artisti si cãlãreti ce vin pânã si din alte zone, nu doar de aici, de la noi. Au venit cu caii, dar este si o discutie între ei, cã unii sunt de fugã, altii de tras si concurentii s-au certat. Dar important este cã am reusit sã pãstrãm traditia, care spune cã, cei de peste munte veneau aici la Straja”, a spus Lucian Resmeritã, primarul municipiului Lupeni.
Straja este locul în care, an de an, de Sânziene, dupã slujba de la schitul din munte, oamenii vin la spectacol, la concursul de cai si telegondola a functionat gratuit pentru toatã lumea.
Diana Mitrache
