Au început controalele în pãduri. Reprezentantii Directiei Silvice Hunedoara au demarat deja controalele în pãdurile judetului pentru e preveni furturile de masã lemnoasa. În plus, acestia au în vedere si depistarea persoanelor care vor sã “achizitioneze” brazii.
“Este o perioadã în care pãdurea este mai expusã tentatiei celor care vor sã facã rãu pãdurii. Noi am stabilit si avem grafice precise de patrulare în zonele expuse. Deja ne pregãtim si pentru paza zonelor unde avem pomi de iarna pentru cã si acestea sunt foarte expuse. Împreunã cu colegii de la jandarmeria montanã si cu ceilalti factori implicate. Avem grafice de patrulare permanente”, a declarat Radu Crisan, directorul Directiei Silvice Hunedoara.
În ultimii trei ani autoritãtile cu atributii în domeniu au înregistrat 230 de tãieri ilegale de arbori. Cele mai multe dintre acestea nu sunt taieri masive, ci unele din pãduri proprietate privatã, fãcute de persoane care au nevoie de lemne pentru foc. Autoritãtile spun cã, în asemenea situatii, legea silvicã este mult prea restrictivã si ar fi necesarã o revizuire a acesteia.
Cele mai multe tãieri ilegale de masa lemnoasa sunt fãcute chiar de proprietarii nevoiti sã încalce legea, dar cele mai grave sunt fãcute de firme din domeniu. Potrivit statisticilor oficiale, în judetul Hunedoara situatia nu este la fel de îngrijorãtoare precum în alte judete, unde numãrul tãierilor ilegale depãseste chiar si 6.000, în ultimii trei ani. În zona de Vest, cel mai prost la capitolul “tãieri ilegale” sta Aradul, cu 560 de cazuri în ultimii trei ani, urmat de judetul Caras-Severin – cu 540 si apoi de Timis, cu peste 500 de tãieri ilegale. Cel putin sãptãmânal, politistii sau angajatii Inspectoratului Silvic si de Vânãtoare Hunedoara constata si ei noi nereguli.
Inspectorul sef-adjunct al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vânãtoare Timisoara, Ioan Faur, spune cã au fost si cazuri de defrisãri, termen care presupune “raderea” completã a arborilor de pe o anumitã suprafatã, însã de cele mai multe ori acestea se fac tocmai pentru regenerarea suprafetelor îmbãtrânite. “Rãsinoasele nu se regenereazã artificial si atunci trebuie înlocuite prin plantatii. De aceea se fac si tãieri din acestea, râse. Dar, în general, nu se taie mai mult de 3 hectare la râs, iar peste doi ani se împãdureste. Perioada de pauzã este necesarã pentru a preveni atacurile de insecte, de boli si de dãunãtori”, sustine seful ITRSV Timisoara. Faur adãugã cã, în afara unor exceptii, generate de atacuri ale insectelor sau bolilor pe suprafete mari de pãdure, în judet nu s-au înregistrat cazuri de pãdure “rasã”. El precizeazã cã fotogramele prezintã,
într-adevãr, zone defrisate, vizibile de deasupra nivelului solului, însã “raderile” sunt fãcute intentionat, pentru a facilita cresterea unei noi generatii de rãsinoase.
A steaptã zeci de ani pentru lemn de foc
Autoritãtile silvice spun cã în judetul Hunedoara sunt peste 23.000 de proprietari de suprafete mici de pãdure, cuprinse între o jumãtate de hectar si câteva hectare. Conform legii, toti acesti proprietari de pãdure trebuie sã astepte, pentru a putea exploata lemn de pe propriile suprafete, pânã când arborii ating vârsta de 100-110 ani, acesta fiind ciclul de productie al unei pãduri. Inspectorii silvici preciceaza cã sunt multe cazuri în care hunedorenii se afla în proprietatea unei pãduri cu o vârstã de 50-60 de ani, asa cã mai au de asteptat încã 40-50 de ani, pentru a putea tãia fie si doar câtiva arbori pentru lemn de foc. Seful-adjunct al ITRSV Timisoara afirma cã marii proprietari de pãdure au amenajamente (planuri pentru suprafata de pãdure pentru urmãtorii 10 ani, care includ interventiile care se pot face – rãrituri, defrisãri, degajãri, curãtiri – si care sunt întocmite de specialisti plãtiti) si aproape întotdeauna respecta contractele si legea.
Micii proprietari, pe de altã parte, nu au întotdeauna amenajamente, pentru cã acestea nu se realizeazã decât în cazul în care mai multi proprietari se unesc, ajungând sã detinã, în comun, o suprafatã de peste 100 de hectare. “Tocmai de aceea, cele mai frecvente cazuri de tãieri ilegale vin tocmai din partea proprietarilor de pãdure. Iar aici este, fãrã îndoialã, o vinã a legislatiei. Pur si simplu, oamenii au pãdure, dar nu pot sã facã nimic în ea. Iar atunci bietii oameni se apucã sã taie, pentru a lua lemn de foc. Statul a luat mãsura asta pentru protectie, pentru cã proprietarul sã nu se apuce si sã râdã tot, însã pentru suprafetele mici si foarte mici, de un hectar sau chiar o jumãtate de hectar, legea ar fi trebuit regândita, astfel încât anual oamenii sã-si poatã recolta o anumitã cantitate de lemn de foc”, adãugã Faur. Silvicultorii spun cã de pe un hectar de pãdure ajunsã la vârsta exploatabilitãtii se pot extrage 250-300 de metri cubi de lemn.
Raul IRINOVICI
