Expertii polonezi, tocmiti ca sursã independentã de cercetare a subteranelor din zona Lupeni si Lonea, vin si trang un semnal de alarmã asupra pericolului din aceste zone. Vorbesc despre acumulãri de metan si pericol de surpare iminent si, în concluzie aratã cã închiderea perimetrelor trebuie sã se facã în conformitate cu acestea.
Raportul a fost dat publicitãtii, dupã ce expertii INSEMEX au arãtat necesitatea continuãrii activitãtii la minele ce apartin de Complexul Energetic Hunedoara, iar pentru confirmare, Comisia Europeanã a cerut un studiu separat si independent.
Un comunicat remis presei de reprezentantii CEH aratã cã „expertiza efectuatã atrage atentia, cã la data depunerii studiului, riscul legat de acumulãrile de gaz metan, de fenomenele de autoaprindere, ori de acumulãrile de apã, se situeazã în zona de alertã cu un grad ridicat de pericol, ce impune diminuarea si gestionarea acestora cu prioritate. Expertii polonezi plaseazã actualul program de închidere într-o zonã de largã insecuritate si recomandã reconsiderarea de urgentã a acestuia, orice întârziere în acest sens, atrãgând consecinte greu de cuantificat”.
La Lupeni galeriile au surpat casele oamenilor
Încã de anul trecut, cei de la mina Lupeni, spre exemplu, au arãtat cã existã pericolul prãbusirii unei comunitãti de case în zona Stefan, loc pe unde în subteran existã galerii de minã ce s-au prãbusit. În plus, tot atunci au vorbit si despre pericolul emanãrii de gaze, care este si el unul iminent.Zeci de kilometri de galerii împânzesc subteranul pe toatã Valea Jiului, iar oamenii au început sã simtã efectul închiderii minelor si în propriile locuinte. Cei mai multi locuiesc pe zone în care, în subteran, s-a exploatat huilã si unul dintre cazurile flagrante, ce macinã acum structura unui întreg cartier, se aflã la Lupeni. Nu departe de sediul primãriei, sus pe deal, în zona strãzii Victoria, mai multi localnici se plâng cum casele s-au surpat, pãmânturile s-au cãscat pe suprafete de zeci de metri, iar animalele abia au fost salvate. Dealul strãjuieste orasul si aici, cei mai multi oameni stiu cã totul e din vina minei. Din gãurile cãscate se zãresc chiar si conductele de apã si aeraj care cândva au servit în subteran, iar acum doar constatã cum coboarã treptat spre fundul minei. „Pãmântul s-a surpat pe o zonã foarte, foarte mare si la adâncimea de vreo 30 m. S-a adunat si apã, din cauzã cã acolo, în subteran, nu s-a rambleat (n.r astupat cu piatrã) la timp si surpãtura se vede. Cândva cei de la minã au împrejmuit locul. Se vãd conductele de apã si vã zic cã e foarte adâncã. Se vede din stradã surparea. Când s-a surpat, a cãzut cãsuta în care era ciobanul si bine cã nu a prins oile, pentru cã ocolul în care ele stãteau s-a dus tot la fund într-o zi. Pomii si cãsuta nu mai sunt. Ruptura, care se vede de aici, poate sã vinã pânã jos”, ne explicã un localnic.
Nimeni nu a închis aceste spatii desi, la suprafatã, spun cei care acum pãzesc perimetrele, zona a fost ecologizatã. Iarba a crescut peste tot locul, care cândva a fost un adevãrat centru minier, însã, dezastrul din subteran abia cum se face simtit. „Fiind galerii care nu sunt astupate, normal cã cedeazã pãmântul de deasupra. Sunt multe zone: în Cartierul Victoria, pe strada 30 Decembrie, Cartierul Stefan, aproape de mina Lupeni, pe înãltime. Sunt familii întregi care au acum probleme. Aici a fost casa masinii de extractie si de compresoare, apoi putul, utilaje si toate s-au închis treptat, dupã 1990. Au demolat la suprafatã, iar galeriile au rãmas. Stiu cã trebuiau astupate si era investitie, dar nu au fãcut. Din pãcate existã si pericol de explozie, cã în minã, pe galerii se acumuleazã metan si existã riscul. Ar trebui astupate, dar probabil, e prea scumpã investitia”, spune unul dintre cei care acum pãzeste obiectivul de la fostul put Carolina.
Cãrbunele trebuie exploatat cu mare atentie
Din sinteza concluziilor prezentate de expertii polonezi în cadrul sedintei Consiliului Tehnico – Economic, rezultã clar necesitatea imperativã a extragerii rezervelor de cãrbune deschise precum si a celor pregãtite, aflate în zona de influentã a riscurilor, de la cele douã exploatãri miniere aflate în program de închidere, atrãgându–se în mod specific atentia cã fenomenele de acumulare a gazului cu consecinta autoaprinderii si a exploziilor se manifestã într-un ritm alert, datoritã naturii zãcãmântului carbonifer specific bazinului carbonifer din Valea Jiului.
Tot expertii au arãtat si cã pentru diminuarea si înlãturarea pericolului, se recomandã extragerea cantitãtilor de cãrbune din rezervele deschise si pregãtite într-un interval de timp care sã corespundã gravitãtii si amplorii riscurilor, perioada apreciatã de specialistii polonezi ca fiind optimã situându-se între 4 si 6 ani.
Diana Mitrache
