Colonia municipiului Petrosani cuprinde sute de clãdiri de patrimoniu si întreg ansamblul de case, cu baia comunalã, liniile de cale feratã pe unde veneau vagonetii cu cãrbuni pentru populatie si clãdirile gãrii, constituiau cândva atractia zonei.
Nu a mai rãmas mai nimic, iar arhitectii, care acum cautã sã regenereze peisajul minier de la Petrila, spun cã, dacã s-ar gãsi o solutie, aici, în spatele gãrii ar putea fi punctul final al unui traseu inedit.
„Toate aceste clãdiri noi le vedem ca pe un ansamblu ce porneste de la mina Petrila Lonea. Ansamblul ar trebui sã se dezvolte din punct de vedere turistic pe calea feratã, pentru a cuprinde în parcurs, depoul de la mina Lonea, mina Petrila, depoul Petrosani, turnul de apã si apoi atelierele centrale, care nici ele nu mai sunt. Asta pentru cã tot aniversãm acum 100 de ani. Iar apoi clãdirile din spatele gãrii ar fi trebuit sã fie punctul terminus, în care turistii sã ia masa, unde sunt evenimente complexe. Hala e acolo partial prãbusitã, dar are o suprafatã suficient de mare încât sã se realizeze cele mai frumoase evenimente ale administratiei”, spune Mihai Danciu, arhitect, profesor la Universitatea din Timisoara.
Arhitectii ne aratã cã nici statia CFR nu este reabilitatã asa cum ar trebui, iar asta ne va costa pe viitor, chiar dacã totul va deveni functional.
„Dacã ar fi dorintã, de mâine se poate lucra. Dacã nu, nu. Acum se lucreazã la garã, dar, din punctul meu de vedere, inginereste, pompieristic, dar bine cã se face. Dar se pierde din calitatea de monument al clãdirii. Ea a fost mutilatã în perioada comunistã si acum se continuã. E totusi mai bine, dar nu cel mai bine, pentru cã un turist nu va admira termopane si polistiren, dar mergând oficial, totul tine acolo de Regionala CFR si de ceea ce îsi doresc ei”, a adãugat Mihai Danciu.
Vechile constructii de unde se încãrcau vagoanele, sau de pe platforma cãrora se încãrca marfa din vagoane, în masini, sunt acum într-o stare deplorabilã. O parte a sirului de hale este demolatã aproape total, iar o altã parte mai are acoperisul. În ele sunt adevãrate depozite de gunoi, moloz si rãmãsitele unui incendiu au lãsat urme adânci. Nimeni nu ia în considerare ideile, pentru cã nu sunt bani. Acum câtiva ani, administratia din Petrosani, împreunã cu cei de la CFR au gândit un proiect de revigorare a depoului, însã, totul a rãmas la nivel de intentie si s-a pierdut în timp.
Diana Mitrache