Cluj-Napoca este orasul care a fost scos din „depresie” prin implicarea Universitãtii Babes Bolyai. Asa a fost catalogatã starea celui mai dezvoltat oras din România, care atrage mii de tineri anual, si nu numai.
Potrivit Curs de Guvernare, Cãlin Hintea – decanul Facultãtii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicãrii de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca – este considerat acolo ”eminenta cenusie” din spatele strategiei de dezvoltare care a dus orasul la cea mai mare dinamicã între municipiile România.
La Cluj – Napoca, 600 de experti, grupati în 29 de echipe de lucru, muncesc timp de 2 ani pe baza datelor culese timp de 11 ani. Totul fãcut sub coordonarea universitãtii, care livreazã administratiei locale o strategie de dezvoltare a orasului si a împrejurimilor. Administratia localã aplicã strategia întocmitã de cei din mediul academic.
Valea Jiului
Pe acelasi principiu, însã la o scarã mai micã, s-ar putea dezvolta si Valea Jiului. Existã o universitate cu traditie care poate oferi solutii pentru redresarea economicã si socialã a zonei. Reprezentantii Universitãtii din Petrosani sustin cã dezvoltarea zonei ar trebui sã fie una integratã. Pe modelul de succes de la ApaServ, Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitarã sunt sansa zonei de a atrage fonduri europene pentru dezvoltare.
Dezvoltarea Vãii Jiului ar putea fi posibilã prin asociatiile de dezvoltare intercomunitarã, iar pe viitor prin constituirea unei singure entitãti care sã fie condusã de un primar general si primari de sector, la nivelul celor sase administratii locale. Declinul demografic cu care se confruntã zona este unul accentuat. Valea Jiului s-ar putea inspira de la modelul clujean, acolo unde Universitatea Babes Bolyai a oferit solutii de succes pentru dezvoltare. Avantajul Vãii Jiului îl reprezintã Universitatea din Petrosani care poate veni cu solutii, dar si cu specialisti. Rectorul institutiei de învãtãmânt superior, considerã cã pe termen scurt si mediu o dezvoltare adecvatã este cea care se realizeazã în baza unor proiecte unitare. Asociatiile de dezvoltare intercomunitarã pot atrage finantãri europene pentru realizarea unor proiecte de interes la nivelul Vãii Jiului.
„Noi, dezvoltarea Vãii Jiului nu o vedem a fiecãrei localitãti în parte pentru cã primarii stiu cel mai bine ce bloc trebuie anvelopat sau ce stradã trebuie reparatã, noi am încercat sã oferim solutii macro, la nivelul Vãii Jiului, consideratã ca o entitate. Aici am insistat, mereu, sã se scrie proiecte de anvergurã mare, finantate de Uniunea Europeanã, astfel încât sã atingem obiective importante, cum ar fi green line-ul, un domeniu schiabil unitar sau bani europeni pentru refacerea, modernizarea sistemului centralizat de termoficare, care este deja depãsit si care nu mai are deloc performantã. Sunt doar trei obiective. Mai sunt si altele pentru care cãutãm solutii pentru atragerea de investitori si stabilizarea oamenilor în Valea Jiului, dacã nu chiar atragerea lor aici. În acest sens, ne gândim la douã zone în care sã se creeze parcuri industriale, unde cei care iasã la pensie la de ani din domeniul minier sã aibã alte locuri de muncã. Sunt câteva solutii, dar pentru acestea trebuie realizatã acea uniune a primãriilor din Valea Jiului sub formã de ADI, cum este la ApaServ sau la Deseuri si atunci acest ADI sã propunã proiecte de acest tip”, a spus prof. Univ. dr. Ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãtii din Petrosani. Pe viitor, existã si varianta ca Valea Jiului sã devinã o singurã entitate care sã fie condusã de un primar si mai multi primari de sector. Pânã atunci, însã edilii celor sase localitãti ar trebui sã atragã fonduri europene prin acele asociatii mari de dezvoltare.
“În situatia actualã, aceasta este solutia, dezvoltarea intercomunitarã, iar într-o altã structurã organizatoricã ar fi un primar general si primari de sectoare. Deocamdatã ar trebui sã se rãmânã pe actuala structurã administrativ-teritorialã si aceastã asociatie de dezvoltare intercomunitarã este solutia”, a mai spus sursa citatã.
Exod în masã
Valea Jiului, dar si întreg judetul Hunedoara se confruntã, în ultimii ani, cu o depopulare masivã. Tinerii si nu numai pleacã în masã, cãutând alternative în marile orase ale tãrii sau chiar în alte tãri din Europa. Faptul cã Valea Jiului se depopuleazã afecteazã, grav, si Universitatea din Petrosani.
“Populatia judetului este în scãdere dramaticã si se vede la numãrul de elevi care sunt în clasele I, a V-a, absolventii claselor a VIII-a si a XII-a. Acest declin se vede foarte puternic aici si ne afecteazã pentru cã ne bazãm, în mare parte, pe cei din Valea Jiului pentru cã reusim sã îi stabilizãm aici, sã stea acasã si apoi vãd ei unde vor gãsi locuri de muncã. Cãutãm prin parteneriatele pe care le avem cu agentii economici sã îi pregãtim pentru insertia pe piata fortei de muncã”, a mai specificat rectorul institutiei de învãtãmânt superior din Valea Jiului.
Potrivit specialistilor de la Universitatea din Petrosani existã solutii de redresare. Prin anumite mãsuri fiscale atractive, investitorii ar putea fi atrasi si în Valea Jiului.
“Firmele care se instaleazã în România cautã sã fie aproape de autostrãzi, noi de suntem la 70 de kilometri de autostradã, nu este foarte departe, dar pe lângã aceasta ar trebui sã aibã niste facilitãti fiscale si ar trebui sã gãseascã fortã de muncã disponibilã si calificatã. Noi putem sã îi sprijim la forta de muncã înalt calificatã, inclusiv cu reconversie profesionalã prin cursuri postuniversitare, iar liceele din Valea Jiului pot pregãti muncitorii calificati pentru aceste firme. Potential ar fi, dar sã vedem dacã nu se depopuleazã Valea Jiului în asa fel încât sã nu avem cu cine lucra, chiar dacã ar fi sã vinã investitori. Întotdeauna existã sanse de redresare, dar trebuie sã vedem ce mãsuri se iau împreunã autoritãtile locale, judetene si guvernamentale în asa fel încât sã se creeze aceastã stabilitate în Valea Jiului. Noi am cãutat sã oferim solutii si cred cã dacã ar veni acesti bani europeni pentru obiective mari, automat oamenii din Vale nu ar mai pleca pentru cã ar avea locuri de muncã bine plãtite”, a aubliniat prof. Univ. dr. Ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãtii Petrosani.
Pe termen lung, solutia pentru ca Valea Jiului sã se dezvolte este realizarea conurbatiei. Aceasta ar avea o primãrie generalã si primãrii de sector la nivelul fiecãrei unitãti administrativ-teritoriale.
Monika BACIU
