În anul jubiliar al Înfiintãrii Universitãtii din Petrosani, vom publica, periodic, episoade din sportul din “Dealul Institutului”, ce vor apãrea într-un viitor volum dedicat acestui moment aniversar
PRIN PATRIA BALONULUI OVAL
Rezultatele bune ale rugbystilor petroseneni atrag mereu privirile federalilor spre Petrosani. Astfel, în 1978, Nationala României sustine un turneu în Marea Britanie, locul unde s-a inventat rugby-ul în secolul XIX.
În lotul deplasat pe insulã, s-au aflat si patru sportivi din lotul Stiintei Petrosani: Enciu Stoica, Teodor Tudose si Ion Bucan si unul din cei mai buni taloneri pe care i-a avut rugby-ul românesc, Mircea Ortelecan, care la întoarcerea acasã a acordat atunci urmãtorul interviu:
„PUBLICUL BRITANIC A APRECIAT JOCUL NOSTRU”, a declarat internationalul Mircea Ortelecan
Sã recapitulãm rezultatele celor sapte meciuri jucate în Tara Galilor si Anglia.
Turneul a început cu meciul contra echipei Rugby Footbal Club (R.F.C.) Aberavon, câstigat de noi cu scorul de 20-7, a continuat cu dificilul meci contra echipei R.F.C. Swansea, campioana Tãrii Galilor si a Angliei la un loc, cu care am terminat la egalitate 7-7. Am jucat apoi cu R.F.C. Gloucester – campioana Angliei pe care am învins-o cu 30-28 (!!) dupã o palpitantã evolutie a scorului, London Scottish (49-12), Clifton R.F.C. (50-13) si Bristol R.F.C. (3-16).
Care a fost impresia de ansamblu pe care a creat-o turneul atât pentru noi, românii, cât si pentru gazde?
Turneu reusit prin prisma rezultatelor si a manierei de joc – 21 încercãri marcate si 9 primite. Am avut o presã foarte bunã în Tara Galilor si la Londra, presã care a remarcat maniera noastrã deschisã de joc, fair-playul, jocul foarte rapid, asemãnãtor francezilor, faptul cã am jucat balonul atât pe treisferturi, cât si pe înaintare, placajele decise si oportune, jocul foarte bun al apãrãrii. La rândul lor, britanicii practicã un joc foarte deschis, chiar si în liniile dinapoi, sunt puternici, sunt partizanii jocului în percutie, sunt foarte buni în grãmezile spontane.
Peste tot am întâlnit un public numeros, bun cunoscãtor al rugbyului, care a apreciat jocul nostru la mânã, deoarece, chiar în situatiile în care se putea juca la picior, am preferat sã jucãm deschis, pentru a favoriza crearea de faze spectaculoase, cele care fac savoarea jocului apreciat de spectatorul de pretutindeni.
Care a fost aportul celor 4 jucãtori de la Stiinta Petrosani?
Titular în sase din cele sapte întâlniri, jucãtorul de linia a III-a Enciu Stoica a evoluat foarte bine în toate meciurile, având un aport decisiv la rezultatele obtinute, lucru pe care l-a evidentiat si Valeriu Irimescu – antrenorul echipei nationale, la întoarcerea în tarã. Evoluând în câte douã meciuri, au jucat foarte bine fundasul Tudose si pilierul Bucan, care au certe posibilitãti de titularizare în echipa nationalã. În ceea ce mã priveste am evoluat în trei meciuri. În primul cu Aberavon nu m-am acomodat, lucru care s-a întâmplat cu toatã grãmada, desi dupã cum se stie, rezultatul ne-a fost favorabil. În meciul cu Bath am jucat mai bine, dar forma maximã am prins-o la Clifton, meci în care am si marcat douã încercãri si am ratat-o de putin pe cea de-a treia.
Ati fost citat de cãtre antrenorul nationalei printre jucãtorii remarcati ai turneului, amãnunt pentru care meritati felicitãrile noastre, împreunã cu cele adresate celorlalti trei jucãtori ai Stiintei Petrosani.
As vrea sã mai adaug cã urmarea directã a bunei noastre evolutii pe pãmântul britanic, s-a soldat cu primirea unei noi invitatii pentru efectuarea unui turneu de 6 jocuri în 1979, dintre care cel mai important va fi desigur meciul test cu Tara Galilor, câstigãtoare a marelui slem în ultima editie a turneului celor cinci natiuni (victorii la toate cele patru adversare) si probabil cea mai bunã echipã din lume la ora actualã.
GENU TUTU
