Riscul de faliment cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara amânã numirea unui management profesionist la nivelul societãtii. De altfel, singurul care a fost numit în baza ordonantei corporatiste a fost Emil Florut, cel care a ocupat pentru câteva luni functia de director general, fiind mai apoi revocat de Consiliul de Administratie. Oficialii Ministerului Energiei mentioneazã cã societatea nu are management profesionist din cauza riscului de faliment.
“Având în vedere riscul de insolventã/faliment cu care se confruntã CEH, nu a fost declansatã procedura de recrutare si selectare a membrilor Consiliului de Administratie ai Societãtii Complexul Energetic Hunedoara SÔ, aratã un document al Ministerului Energiei.
Toti membrii Consiliului de Administratie al CEH au carnet de partid. De la înfiintare si pânã în prezent, nouã directori au condus Complexul Energetic Hunedoara, cu mentiunea cã Viorel Stancu a ocupat de trei ori aceastã functie. Un singur director a fost numit în baza ordonantei corporatiste, acesta fiind Emil Florut. Numai cã nu a rezistat prea mult pe functie, fiind înlãturat de Consiliul de Administratie. Ceilalti directori au fost numiti în baza unor întelegeri politice. Ministerul Energiei sustinea, în vara acestui an, cã nu se justificã implementarea ordonantei corporatiste la Complexul Energetic Hunedoara.
“Încã de la înfiintare, CEH a avut ca particularitate majorã confruntarea cu un complex de împrejurãri legat de capacitatea societãtii de a face fatã cerintelor generate de evolutia generalã a pietei de energie electricã. Pozitia CEH în Sistemul Energetic National (SEN) a fost unul dintre principalele atu-uri ale societãtii pentru sustinerea cãruia Ministerul Energiei a fost preocupat de identificarea si solutionarea problemelor majore legate de respectarea cerintelor de mediu, de starea tehnicã a capacitãtilor de productie, de restructurarea activitãtilor neprofitabile s.a.m.d., fapt pentru care a promovat acte normative pentru acordarea unor ajutoare de salvare/restructurare care însã nu si-au produs efecte benefice preconizate. În acest context, la care adãugãm si demersurile legale si procedurale legate de privatizarea societãtii confom HG nr. 86/2013, un factor important l-a reprezentat asigurarea unei constante si coerente în administrarea acesteia”, arãta ministerul de resort în vara acestui an. Evolutia economicã negativã a CEH, datoratã în principal constituirii unui volum mare de datorii, atât cãtre bugetul de stat, cât si cãtre furnizori, dar si imposibilitãtii achizitionãrii certificatelor pentru emisii de gaze cu efect de serã care a condus la aplicarea unor sanctiuni bãnesti semnificative, a pus societatea în postura de incapacitate de platã, într-o evolutie atipicã de alternantã între intrarea si iesirea din aceastã posturã, evolutie a cãror consecinte se manifestã si în prezent.
”Acestea considerãm cã explicã fãrã echivoc faptul cã Ministerul Energiei a considerat cã aplicarea principiilor de guvernantã corporatistã introduse de OUG 109/2011 nu este nici oportunã nici justificatã prin faptul cã numirea unor administratori prin efectul acestui act normativ presupune un plan de administrare pentru un mandat de 4 ani, ceea ce în cazul CEH ar fi fost imposibil de realizat”, mai aratã ministerul de resort.
Potrivit ministerului, numirea administratorilor a avut ca si criteriu de bazã pregãtirea profesionalã de specialitate, “ca factor de asigurare a mãsurilor tehnice, tehnologice si organizatorice legate de reorganizarea si restructurarea societãtii, inclusive pentru programul de închidere a minelor neperformante”.
Monika BACIU
