A gentia Nationalã pentru Protectia Mediului a fãcut primul pas concret pentru anularea avizului de mediu acordat în cazul proiectului aurifer de la Certej.
La Tribunalul Bucuresti a fost depusã o solicitare privind nulitatea acestui aviz de mediu, acordat de Agentia Regionalã Timisoara pentru exploatarea auriferã de la Certej, pe motiv cã acesta ar încãlca cel putin douã directive europene. Ministerul Mediului si Pãdurilor, Rovana Plumb, considerã acordul de mediu drept „ilegal si iresponsabil”. “Facem un pas necesar pentru repararea unei ilegalitãti. Vor fi parcurse toate etapele legale. Astãzi (n.r. marti), Agentia Nationalã pentru Protectia Mediului depune la Tribunalul Bucuresti, prin care se solicitã nulitatea avizului emis de cãtre Agentia Regionalã Timisoara pentru proiectul de la Certej, precum si suspendarea efectelor juridice pe întreaga perioadã a derulãrii procesului. În urma verificãrilor efectuate în perioada 4-12 septembrie s-a constatat faptul cã acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej eliberat de Agentia Regionalã pentru Protectia Mediului Timisoara este ilegal si iresponsabil. Este ilegal pentru cã încalcã legislatia româneascã si cea europeanã. Astfel, se încalcã o conventie internationalã privind impactul de mediu transfontalier, în sensul cã unul dintre cele douã state consultate, respectiv Ungaria, a dat un rãspuns negativ, fapt ce nu a fost luat în calcul”, a declarat ministrul Rovana Plumb. În plus, spune demnitarul, se mai încalcã alte douã directive europene, respectiv Habitate si Pãsãri, aspect de care, de asemenea, nu s-a tinut cont. Pe de altã parte, Rovana Plumb a subliniat cã persoanele care au dat acordului de mediu pentru Certej vor fi sanctionate si cã acest aspect face obiectul cercetãrii Comisiei de Disciplinã. „În al treilea rând, obligatiile de mediu de dinainte privatizãrii nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea. La data depunerii de cãtre o companie a solicitãrii privind emiterea acordului de mediu, ARPM Timisoara nu era îndreptãtitã sã initieze aceastã procedurã. Competenta îi revenea ANPM. Eliberarea acordului s-a fãcut fãrã ca Ministerului Mediului si ANPM sã fie informate, si a fost determinatã de iresponsabilitatea angajatilor”, a mai spus ministrul Mediului.
Scandal dupã cinci ani
Nicolae Stanca, directorul beneficiarului acestui acord de mediu – Deva Gold, spune încã, cã ei au depus absolut toate actele sau documentatiile care le-au fost solicitate pe parcursul celor cinci ani cât a durat procedura de avizare. „Nu am ce sã comentez, pentru cã nu am nimic scris acum. Dar, noi am depus si am fãcut absolut tot ceea ce ni s-a cerut de la Ministerul Mediului, Agentia nationalã si Agentia localã de Protectie a Mediului legat de respectarea legislatiei românesti si europene”, a spus Nicolae Stanca. Acesta a mai precizat cã, dacã sunt ceva scãpãri în aceastã stufoasã documentatie, la care au conlucrat 25 de institute de profil, ei nu au cunostintã despre acest lucru, pentru cã nu li s-au cerut nici clarificãri si nici completãri. Nicolae Stanca a mai spus cã, oricum, pânã al emiterea acestui aviz final – care a stârnit un imens scandal – au mai fost emise avize intermediare si nu au existat obiectii.
Emiterea acordului de mediu pentru viitoarea exploatare auriferã de la Certej a stârnit un imens scandal, dupã ce douã organizatii de mediu au protestat împotriva acestuia, din cauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pe cianuri. Ca atare, la începutul acestei luni, ministrul Mediului a anuntat cã emiterea acordului va fi verificatã în regim de urgentã, ceea ce s-a si întâmplat.
La Certej, exploatarea zãcãmântului de aur ar urma sã fie fãcutã de cãtre compania canadianã Eldorado Gold Corporation, care, prin intermediul societãtii Deva Gold, a primit acordul de mediu din partea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara.
Potrivit proiectului, exploatarea auriferã de la Certej se va întinde pe o suprafatã de 456 de hectare, iar aici ar fi procesate 45 de milioane de tone de minereu cu o concentratie de 1,8 g de aur pe tonã. Reziduurile rezultate dupã prelucrare, inclusiv cele cu cianurã si metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafatã totalã de 63 de hectare. Conform informatiilor oficiale, principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minierã canadianã, listatã la bursa din Vancouver, care opereazã si în Grecia, Turcia, China si Brazilia. Compania minierã a preluat, în decembrie 2011, European Goldfields, care detinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din actiuni fiind detinute de compania Minvest Deva.
Carmen Cosman
