Pentru Valea Jiului este nevoie de o viziune integratã ca zona sã se dezvolte. Aceasta este concluzia la care a ajuns primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeritã dupã întâlnirea cu Corina Cretu, comisarul european pentru dezvoltare.
O astfel de ipotezã a mai fost lansatã si în urmã cu doi ani atunci când în fruntea Guvernului se afla Dacian Ciolos. La acel moment, la Petrosani s-a înfiintat o unitate de asistentã tehnicã guvernamentalã al cãrei scop era redirectionarea fondurilor europene în Valea Jiului. Sunt bani europeni disponibili pentru Valea Jiului, însã e nevoie de proiecte concrete de dezvoltare. În acest sens ar trebui realizat un plan urbanistic zonal pentru întreaga Vale a Jiului pentru identificarea nevoilor punctuale ale celor sase localitãti.
“Doamna Corina Cretu vrea sã ajute Valea Jiului. Noi am solicitat sã avem un fel de axã specialã, precum a fost cea din Delta Dunãrii. Asa am cerut noi. În prima fazã, vom avea un secretariat care va fi la Vulcan. Vom merge cu propunerile. Se va crea o axã de functionare. S-au dat 800.000 de euro pentru treaba asta si ca prim pas s-au dat 1,2 milioane de euro pentru niste start-up-uri. Noi acum am pus bazele doar la ceea ce putem sã facem în viitorul imediat. Ca sã punem la punct tot ceea ce ne solicitã, trebuie sã facem un PUZ al întregii Vãi a Jiului”, a declarat Lucian Resmeritã, primarul municipiului Lupeni.
De cealaltã parte, primarul orasului Uricani spune cã oficialii de la Bruxelles asteaptã lista cu proiectele concrete ce se doresc a fi implementate în Valea Jiului.
“La întâlnirea la care a participat doamna Corina Cretu s-a discutat despre acea listã cu proiecte propuse de administratia publicã localã si au spus cã o înainteazã ca si propunere la Bruxelles pentru cã aici sã se aprobe. Dacã aprobã aceastã listã, aici este inclus si drumul Câmpu lui Neag-Herculane. Guvernul a îmbrãtisat aceastã idee si urmeazã sã depunã lista la Bruxelles si sã vedem dacã ei acceptã”, a declarat Dãnut Buhãescu, primarul orasului Uricani.
Existã însã riscul ca banii europeni pentru Valea Jiului sã vinã doar în urmãtorul exercitiu financiar european, din 2021 încolo.
“Important e sã se aprobe, pentru cã sunt unele obiective de pe listã pentru care nu existã proiecte fãcute, nu existã documentatii, iar pentru alte obiective nu existã axã de finantare. În conditiile în care stim cã proiectele se aprobã, atunci alocãm bani si pentru studiile de fezabilitate. Nu dãm banii pe studii de fezabilitate fãrã sã existe axã de finantare. Asta se încearcã pe termen scurt, iar pe termen mediu si lung se lucreazã la un program de dezvoltare al Vãii Jiului, program care sã fie prins în noul exercitiu financiar bugetar european, cel care începe în 2021. Dacã nu se aprobã acum, pe acest exercitiu financiar, atunci intrã în viitorul exercitiu european”, a mai spus primarul din Uricani.
Imediat dupã întâlnirea de la Petrosani, întâlnire la care a participat si ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb, Ministerul Fondurilor Europene a anuntat cã va lansa un apel dedicat dezvoltãrii antreprenoriatului în zona Vãii Jiului. Valea Jiului a beneficiat de 2,5 miliarde euro fonduri europene, în perioada de programare 2007-2013. În prezent, sunt deja în derulare proiecte în domeniul infrastructurii de transport, apã si apã uzatã dar si de reabilitare termicã a clãdirilor. Platforma pentru regiunile carbonifere în tranzitie a fost lansatã, la nivel european, în luna decembrie 2017, de Maroš Šefèoviè, vicepresedintele Comisiei Europene responsabil cu Uniunea Energeticã, alãturi de Miguel Arias Cañete, comisar pentru Politici Climatice si Energie si Corina Cretu, comisar pentru Politica Regionalã.
Monika BACIU
