Câteva sute de oameni au trecut sâmbãtã, 8 septembrie, pragul bisericii amplasate la poalele Muntilor Parâng din satul Maleia. Cu totii au venit, în special, pentru a o cinsti pe Sfânta Fecioarã Maria, biserica dovedindu-se a fi neîncãpãtoare pentru toti cei care au dorit sã asiste la slujbã. Aceasta a fost oficiatã de cãtre trei preoti – Dumitru Jura, Florin Vâlcea si Nicolae Negoi.

„Mi s-a umplut inima de bucurie când am vãzut câti oameni au venit sã asiste la slujbã. Bãstinasii de aici, momârlanii, si-au pãstrat credinta si, spre bucuria mea, traditiile. Mã bucur cã am fost prezent aici, cu ocazia acestei mari sãrbãtori ortodoxe, si abia astept sã revin la biserica de pe Maleia”, a declarat preotul Nicolae Negoi. Deosebit a fost si faptul cã, într-o zi fãrã ploaie, brâul bisericii a fost acoperit, pentru o clipã, de un curcubeu.

O bisericã dedicatã „Mamei”

Biserica de pe Maleia, una de o frumusete aparte, a fost ridicatã, exclusiv, din fonduri private. Mai exact, de cãtre Aurelian Serafinceanu, în memoria mamei si bunicilor, refugiati din Cernãuti. Ajunsi în Valea Jiului, acestia au fost primiti foarte bine de cãtre localnici, motiv pentru care omul de afaceri a decis sã construiascã acest sfânt lãcas ce poartã hramul „Nasterea Sfintei Fecioare Maria”. „Am construit aceastã bisericã în memoria mamei si bunicilor mei care au fost nevoiti sã-si pãrãseascã plaiurile natale pentru a se refugia, în timpul rãzboiului, aici. Pentru cã oamenii din comunitatea localã de pe Maleia sunt niste oameni deosebiti si i-au primit cu bratele deschise în rândul lor pe mama si pãrintii mei am decis sã mã revansez si eu cumva. Mai exact am construit aceastã bisericã”, a declarat Aurelian Serafinceanu, ctitorul sfântului lãcas ortodox.

Momârlanii, pãstrãtorii „credintei”

Sãrbãtoarea Nasterii Sfintei Maria, adânc intratã în traditiile momârlanilor, este cunoscutã si sub denumirea de Sântãmãrie Micã. „La bãstinasii Vãii Jiului, ca orice sãrbãtoare care trebuie tinutã si sfintitã prin încetarea oricãror treburi gospodãresti, în 8 septembrie sunt interzise actiunile domestice importante. Zilele care preced, respectiv ce urmeazã sãrbãtorii si anume cele de 7 si 9 septembrie sunt considerate „zile sacre” fiind cunoscute sub denumirea de „cercurile Sfintei Marii”. Pentru momârlani, sãrbãtoarea Nasterii Maicii Domnului marcheazã sfârsitul verii si începerea toamnei, reprezentând si termenul limitã pânã la care oile momârlanilor stau pe munte la pãsunatul de obste. În 8 septembrie oile coboarã pregãtindu-se de transhumantã si iernat”, a precizat preotul paroh Dimitrie Jura.

„C ele sfinte”, urmate de o agapã. Frãteascã

Dupã încheierea slujbei religioase, participantii au fost invitati la o sãrbãtoare câmpeneascã, denumitã agapã frãteascã, unde au fost servite mâncãruri traditionale momârlãnesti gãtite doar de cãtre bãrbati.

„Astãzi bãrbatii gãtesc si femeile stau la masã. Ãsta este obiceiul si trebuie sã-l respectãm. Am fãcut ciorbã cu carne de oaie si pãsat. Adicã un fel doi ce are în compozitie varzã, carne de oaie, unturã, ceapã, rosii, sare si alte condimente pe care le stiu doar eu. Cã, doar de aia, sunt bucãtar sef încã de la prima manifestare de acest gen… Ca si pe Bãsescu, nici pe mine nu mã poate schimba nimeni, sunt vesnic. Lãsând gluma la o parte, am început munca dis-de-dimineatã, încã de la ora 5, pentru cã aveam mult de lucru. Pentru masa de astãzi am sacrificat 9 oi si am pregãtit cam 800 de portii de mâncare. Respectiv cam tot atâtea ca la nunta fiicei mai mici a presedintelui”, a spus bucãtarul sef Aron Marc

Bãrbatii, cei mai buni bucãtari

Potrivit organizatorilor, pânã la urmã, numãrul mesenilor a fost mai mare de 800. Multi dintre acestia au venit nu numai de pe Maleia sau din Petrosani ci si din Sãlãtruc, Slãtinioara, Pestera Bolii, Petrila sau Lupeni. „Mâncare mai bunã ca bãrbatii nu face nimeni. În plus, nimic nu se comparã la gust cu mâncarea fãcutã la ceaun, la foc de lemne. De aia vin aici la masã, de Sântãmaria Micã, de câtiva ani buni”, a spus Maria Suciu. „Îmi lãsa gura apã încã de când eram la slujbã si am simtit mirosul mâncãrii. La noi, la momârlani, nimic nu este mai bun decât o mâncare fãcutã cu carne de oaie. În plus, mâncarea fãcutã de bãrbati este cea mai bunã, cu atât mai mult cu cât femeile nu trebuie sã miste niciun deget”, a declarat o altã femeie. „Eu, si cu familia, venim de ani buni aici de Sfânta Marie. Suntem sãraci, locuim în blocul de locuinte sociale, dar stim cã momârlanii îsi fac pomanã cu noi si ne dau câte o masã”, a precizat un bãrbat din cartierul Colonie din Petrosani. „Este pentru prima oarã când vin aici dar voi reveni. Slujba a fost deosebitã, mâncarea este nemaipomenit de bunã, asa cã anul viitor voi face tot posibilul pentru a veni aici pe Maleia”, a spus Olga Mititelu din Lupeni.  Manifestarea dedicatã celebrãrii Nasterii Sfintei Fecioare a fost organizatã, ca de obicei, de Fundatia Crestinã Sfânta Maria. De-a lungul anilor aceasta s-a implicat si în ajutorarea vârstnicilor, copiilor din centrele de plasament dar si a altor oameni nevoiasi din judetul Hunedoara si din Cernãuti.

Mircea Nistor