Directia de Sãnãtate Publicã a Judetului Hunedoara celebreazã Ziua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei, în data de 28 iulie 2018.
Ziua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei (ZMH) este un eveniment anual, cu atentia mondialã îndreptatã asupra grupurilor de pacienti si persoanelor care trãiesc cu hepatitã viralã. Este o oportunitate globalã de a sensibiliza si de a induce o schimbare realã în prevenirea bolilor si a accesului la testare si tratament.
În 2016, 194 de guverne au adoptat Strategia globalã a OMS privind hepatita viralã, care include obiectivul de a elimina hepatita B si C pânã în 2030, dar numai câteva tãri sunt pe cale de a îndeplini aceste obiective.
Din cele 325 de milioane de oameni care trãiesc cu hepatitã viralã la nivel global, mai mult de 300 de milioane (9 din 10!) trãiesc cu hepatita B sau C, fãrã sã stie. Fãrã o îmbunãtãtire masivã în diagnostic, ratele de tratament vor scãdea, ratele de infectare vor creste si vom pierde posibilitatea de a elimina hepatita viralã pânã în 2030. În judetul Hunedoara cazurile de hepatitã acutã au înregistrat o scãdere în ultimimii ani. Astfel, dacã în 2013 numãrul total al cazurilor de hepatitã acutã era de 113, vârful fiind atins în 2015, când au fosr raportate un numãr de 218 cazuri, în primele 6 luni ale anului 2018 au fost semnalate doar 8 cazuri. În schimb, în privinta cazurilor de hepatitã cronicã, numãrul persoanelor a crescut, potrivit statisticii DSP, de la 816, în 2012, la 1092 în 2017, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în anul 2015, respectiv 1357. “Ziua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei este o ocazie unicã pentru ca pacientii, societatea civilã, publicul larg si guvernele sã se uneascã în actiunile de combatere a hepatitei virale si pentru a lansa ”Cãutarea Milioanelor Lipsã la nivel Mondial”, nedepistate”, spune Monica Cînda, director executiv DSP Hunedoara .
Sloganul CAMPANIEI ZMH 2018: ”sã eliminãm hepatita”
Deoarece scopul de eliminare a hepatitei virale nu poate fi atins fãrã a preveni boala si a gãsi persoanele nediagnosticate si fãrã conectarea acestora la îngrijire si tratament, Alianta Mondialã pentru Hepatitã lanseazã de Ziua Mondialã a Hepatitei o cãutare pentru a gãsi ”milioanele lipsã la nivel mondial”. Cãutarea începe cu trei ani de campanie de sensibilizare, care îsi propune sã educe, sã influenteze politicile nationale de testare si sã încurajeze oamenii sã se testeze si/sau sã devinã sustinãtori în încercarea de a gãsi cazurile nediagnosticate.
Hepatitele cronice B si C sunt boli infectioase care provoacã leziuni grave hepatice, cancer si moarte prematurã. Mai mult de 300 de milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei B sau cu virusul hepatitei C. Hepatitele B si C sunt epidemii silentioase, care afecteazã mai ales copiii si populatiile marginalizate: persoane care injecteazã droguri, populatii indigene, prizonieri, bãrbati care fac sex cu bãrbati, migranti si persoane cu HIV/SIDA.
Vaccinarea este cel mai bun mod de a preveni infectia cu virusul hepatitei B. Mai mult de un miliard de doze de vaccin hepatitic B, au fost folosite de la începutul anilor 1980 si s-a dovedit a fi eficient în aproximativ 95% din cazuri. Nu existã în prezent nici un vaccin pentru hepatitã C.
Cu disponibilitatea de vaccinuri si tratamente eficiente pentru hepatita B si doar tratament pentru hepatitã C, eliminarea hepatitei virale este realizabilã, dar este necesarã o mai mare constientizare si întelegere a bolii si a riscurilor, astfel cum este si accesul la diagnostic si tratament mai ieftine.
5 INFORMATII cheie despre HEPATITA VIRALÃ
Hepatita B si C ucide mai multi oameni anual decât HIV/SIDA, malaria si tuberculoza, la un loc
Hepatitele B si C sunt responsabile pentru 2 din 3 decese cauzate de cancerul hepatic
300 de milioane de oameni trãiesc fãrã sã stie cu hepatita viralã
Costul de 20 de centi de vaccin la nastere încã nu este folosit în 48% din tãrile lumii
Eliminarea hepatitei B si hepatitei C, ca amenintãri la adresa sãnãtãtii publice, pânã în 2030 ar preveni aproximativ 36 de milioane de infectii si ar salva 10 milioane de vieti.
Existã cinci virusuri hepatitice diferite: A, B, C, D si E:
HEPATITA A se transmite prin ingestie de alimente sau apã contaminate sau prin contact direct cu persoana infectatã; se poate manifesta epidemic, pe fondul deficientelor de igienã personalã si a sanitatiei precare.
HEPATITA B se transmite prin contact cu sângele sau alte fluide ale corpului unei persoane infectate; se poate transmite în timpul nasterii de la mamã la copil, prin schimbul de lame de ras sau periute de dinti, prin sex neprotejat si prin schimbul de ace si seringi în cazul injectãrii de droguri.
HEPATITÃ C se transmite prin contact sânge-la-sânge. Cele mai frecvente moduri de infectie includ practici nesigure de injectare, sterilizarea necorespunzãtoare a echipamentelor medicale si prin sânge si produse din sânge netestate. Aceasta poate fi transmisã si prin intermediul unor practice sexuale, iar riscul creste prin prezenta altor infectii cu transmitere sexualã.
HEPATITA D se transmite prin contact cu sângele infectat. Virusul hepatitic D este un virus defectiv care necesitã prezenta HVB pentru realizarea infectiei si asigurarea replicãrii. Astfel, poate fi gãsit doar la persoanele infectate cu HVB, prin coinfectie sau suprainfectie.
HEPATITA E, la fel ca si hepatita A, se transmite prin consumul de alimente contaminate sau apã potabilã contaminatã. Focarele apar în cazul în care existã o lipsã de apã potabilã si canalizare.
