Universitatea din Petrosani detine mai multe clãdiri în zona Uricani. Acestea ar fi trebuit sã fie folosite pentru tabere de creatie. Numai cã proiectele au fost trase pe linie moartã.
Statutul juridic al terenurilor pe care se aflã clãdirile este neclar. Pe de o parte, momârlanii din zonã sunt cei care revendicã terenurile, iar pe de altã parte, sunt companiile miniere. Pentru a lãmuri situatia juridicã, trebuie sã se obtinã documentele de carte funciarã.
“Cu aceste clãdiri este o problemã pentru cã sunt la Câmpu lui Neag-Uricani. Ele au venit transferate fiind gândite pentru o tabãrã de varã de creatie artisticã, care era înfiintatã printr-o hotãrâre de Guvern. Aceastã hotãrâre de Guvern a fost abrogatã si nu mai putem folosi aceste clãdiri. Statutul lor este putin complicat si suntem în discutii cu Ministerul Educatiei Nationale si cu Primãria orasului Uricani pentru a lãmuri statutul acestor clãdiri si pentru a le da o altã destinatie dacã se gãseste de cuviintã”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai.
Constructia celor trei blocuri din Câmpu lui Neag a început înainte de 1989. Numai cã nici pânã în prezent imobilele nu au fost finalizate, iar acestea au ajuns într-o stare avansatã de degradare.
Cariera de la Câmpu lui Neag a functionat 10 ani si oamenii care au fost strãmutati la blocuri încã sunt cãutati de autoritãti. Asta pentru cã lor trebuie sã li se cearã actele pe proprietãtile primite în schimbul caselor demolate de regimul comunist, atunci când a gândit cariera de huilã de la Câmpul lui Neag. Numai cã, nici acum, responsabilii din Universitatea de la Petrosani nu au reusit sã stabileascã exact starea juridicã a acestor locuri în care au si investit bani.
În 1999 s-a decis închiderea carierei de la Câmpu lui Neag, dar localnicii care au fost strãmutati atunci nu s-au mutat în aceste cutii de fier si beton. Ele s-au degradat în timp si practic, nu au avut mai niciodatã o utilitate. Acum, însã, Universitatea vrea sã stabileascã odatã pentru totdeauna situatia juridicã a terenurilor, asa încât sã poatã investi în reabilitarea lor.
Monika BACIU
