Reporter: Alo, domnule presedinte Zgripcea, ce s-a întâmplat cu proiectul Sirineasa – Jiul?

Alin Zgripcea: Povestea a luat sfârsit. Am asteptat pânã în ultima clipã o decizie a celor din conducerea municipiului, dar nu s-a ajuns la niciun acord. Pãrerea mea este cã la Petrosani nu s-a mai vrut performantã.

Reporter: Mai concret?

Alin Zgripcea: Noi am venit cu sufletul deschis acum un an. Am avut întelegere din partea primarului Tiberiu Iacob Ridzi si a consilierilor motiv pentru care am fãcut niste investitii: se impunea igienizare, alimentare cu apã, hotel, restaurant, amplificare – la stadionul acoperit de mizerii si bãlãrii. Acest lucru ne-a dat un imbold sã continuãm, sã trecem echipa pe brandul Jiul, am dus-o pânã în liga a II-a, apoi lucrurile s-au împotmolit…

Reporter: Ati ridicat anumite pretentii?

Alin Zgripcea: Vorbim de liga a II-a, da? Pãi pe noi ne-au costat investitiile fãcute în ceea ce vã spuneam mai jos, peste 200.000 de lei, plus întretinerea stadionului. Ok, am înteles, am fãcut cererile pentru a gãsi o cale de a continua, cu mai multe variante. Dar ultima, cea propusã de ei, ni s-a pãrut una inacceptabilã, 3000 de lei chirie pe zi!

Reporter: Pãi si Primãria, Consiliul Local, ce vã ofereau? Sau invers, dumneavoastrã lor?

Alin Zgripcea: Nici o facilitate, în situatia în care la nivelul ligii a II-a, tot noi trebuia sã aducem îmbunãtãtiri, care se ridicau la sute de mii de euro! Ori, ce bancã ti-ar da un credit când tu nu poti sã le arãti vreun contract de închiriere mai mare de 3 – 4 luni (?!), asa cum voiau ei? Noi în schimb asiguram continuitatea legendarei Jiul în liga a II-a, asigurând salariile, masa, cazarea, organizarea la nivelul ligii secunde (arbitraj, transport, etc.). Eu spun cã este o ofertã corectã.

Reporter: Deci, care sunt, concret, reprosurile ? Ce veti face pe mai departe?

Alin Zgripcea: Nu reprosãm nimãnui, nimic. Dimpotrivã, lemultumim si primarului si consilierilor locali pentru modul în care a decurs colaborarea în sezonul trecut. Existã oameni de caracter în Petrosani, cu care am avut o excelentã colaborare. Dar, acum aproape de un nou început, n-am înteles unele orgolii, dinspre zona administratiei locale, care au dus la acest blocaj, lucru ce ne-a lãsat un gust amar… Oricum, un lucru sã se stie clar, am apreciat faptul cã publicul a fost alãturi de noi, de aceea tin sã le multumesc în mod special. Pentru acesti oameni care veneau din toatã Valea Jiului, se aprinsese speranta renasterii unui fotbal de calitate cu care ei au fost obisnuiti ani si ani la rând. Deocamdatã ne vom antrena în Gorj si vom juca la Drobeta Tr. Severin, purtând tricouri cu Jiul.

Reporter: Asta înseamnã cã speranta moare ultima…

Alin Zgripcea: Eu m-am nãscut la Petrosani si sunt atasat de aceste locuri. Cred pânã în ceasul al 12-lea (si dupã!) cã poate – poate cei ce conduc destinele comunitãtii petrosenene vor reevalua toate cele ce par bãtute în cuie acum si cã vor gãsi o solutie de a-i bucura pe iubitorii de fotbal din zonã si cã, poate chiar într-un târziu, vom ajunge la un acord. Eu încã mai trag nãdejde cã vom reveni în Valea Jiului.
A consemnat GENU TUTU