Fosilele unui mamifer preistoric, contemporan acum aproape 70 de milioane de ani cu dinozaurii pitici din Transilvania, au fost descoperite în Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului (GDTH) de o echipã internationalã de cercetãtori, condusã de dr. Zoltan Csiki-Sava, de la Facultatea de Geologie si Geofizicã a Universitãtii din Bucuresti.
Potrivit unui comunicat al GDTH, din echipa de cercetare au fãcut parte renumiti paleontologi la nivel mondial printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, respectiv Meng Jin si Mark Norell de la Muzeul de Istorie Naturalã a Americii din New York.
Descoperirea a fost anuntatã într-un studiu apãrut recent într-o prestigioasã publicatie a Academiei de Stiinte a SUA.
Noua specie de mamifer, cu o vechime de 68 de milioane de ani, a fost identificatã pe baza unui schelet partial descoperit într-un sit de pe teritoriul Geoparcului UNESCO. Aceastã specie nouã apartine unui grup de mamifere primitive complet dispãrut în zilele noastre, numite multituberculate.
Numele acestora provine de la forma si structura specialã a dintilor, premolarii si molarii fiind acoperiti de un numãr mare de mici excrescente – cuspi sau tuberculi, asezati ordonat, în siruri.
Descoperirea publicatã recent constã într-un schelet partial care include si resturi ale craniului si ale dentitiei, ceea ce a permis, în premierã, reconstituirea corpului si estimarea greutãtii acestui animal preistoric.
Pe baza reconstituirii, cercetãtorii au ajuns la concluzia cã craniul micului mamifer avea o morfologie nemaiîntâlnitã, pânã acum, la acest grup. Bolta cranianã era foarte bombatã, dar puternic alungitã si îngustatã în spate, exact în regiunea cutiei craniene, se mentioneazã în comunicat.
„Surpriza cea mai mare a venit când am reconstituit în detaliu cutia cranianã a animalului si structura creierului, folosind tehnologia microtomografiei computerizate. Morfologia unicã a craniului era dublatã de una similarã, unicã, a creierului. Comparativ cu dimensiunea animalului, creierul era de dimensiuni relativ reduse. (…) În pofida dimensiunii reduse, creierul animalului era surprinzãtor de modern în alcãtuire, amintind mai mult de cel al mamiferelor evoluate decât de cel al mamiferelor mai primitive, din Mezozoic. În plus, regiunile creierului responsabile pentru vãz, auz si miros erau bine dezvoltate, sugerând cã noul multituberculat dispunea de unele simturi mult mai bine dezvoltate decât majoritatea mamiferelor”, explicã Zoltán Csiki-Sava, citat de GDTH.
Noul mamifer preistoric, care a coexistat cu dinozaurii pitici din fosta Insulã a Hategului la sfârsitul perioadei Cretacic, a primit numele de „Litovoi tholocephalus”.
„Numele a fost ales pentru a onora unul dintre primii voievozi medievali ai zonei care a avut sub stãpânire inclusiv regiunea Hategului. În plus, acest nume a fost considerat potrivit si pentru cã ruda cea mai apropiatã a multituberculatului Litovoi este Barbatodon. Acesta era un alt mamifer contemporan dinozaurilor pitici, descoperit în urmã cu circa 30 de ani si al cãrui nume derivã, la bazã, din cel al voievodului Bãrbat, frate si succesor al lui Litovoi”, se precizeazã în comunicat. Primul craniu partial al unui mamifer multituberculat a fost descoperit însã pe teritoriul Geoparcului în urma cu circa 40 de ani si a fost denumit „Kogaionon”, în amintirea legendarului munte sfânt al dacilor.
„Lucrarea care raporteazã aceastã descoperire este intitulatã ‘Dome- headed, small-brained island mammal from the Late Cretaceous of Romania’ si a fost publicatã în numãrul din 8 mai al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences”, se mai aratã în comunicatul GDTH.
