Universitatea din Petrosani reprezintã un pilon important pentru dezvoltarea viitoare a Vãii Jiului. Zona se confruntã cu o restructurare a domeniului minier, domeniu care a consacrat traiul de aici. Viitorul stã între minerit si alternative. În acest sens, reprezentantii institutiei de învãtãmânt superior din Valea Jiului au participat, la Bucuresti, la o întâlnire pe tema platformei destinatã zonelor miniere aflate în tranzitie.
“Am fost la o reuniune la Guvernul României prezidatã de doamna ministru Rovana Plumb pentru gãsirea unor solutii si alternative finantate de Uniunea Europeanã pentru zonele miniere defavorizate sau pentru zonele miniere aflate în tranzitie, cu exemplu concret Valea Jiului. Se pot crea conditii pentru o finantare europeanã. Universitatea, prin potentialul ei intelectual, prin specialistii pe care îi are poate oferi solutii si alternative pentru Valea Jiului. Nu numai solutii de a înlocui ceea ce existã si anume activitatea minierã, ci chiar de a crea sau a da variante de exploatare neconventionalã a resurselor de cãrbune, cu ajutorul tehnologii moderne sau tehnologii alternative de exploatare a acestor resurse si solutii pentru atragerea de investitori în aceastã zonã. Investitorii care sã facã în asa fel încât sã revigoreze activitatea dintr-o zonã atât de frumoasã si putin valorificatã asa cum este si Valea Jiului”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãtii Petrosani.
Se pot folosi tehnologii moderne pentru extragerea cãrbunelui si prelucrarea acestuia. Dascãlii de la Universitatea din Petrosani au expertiza necesarã pentru a oferi astfel de solutii. Problema este punerea lor în practicã, noile tehnologii fiind costisitoare, iar companiile miniere nu detin astfel de resurse. “Cãrbunele poate fi exploatat prin gazeificare, se se încerce o lichefiere a cãrbunelui, sunt si alte solutii care în colaborare cu specialisti din tarã si din strãinãtate sã rentabilizeze aceastã resursã energeticã. De asemenea, se pune problema si de reducerea poluãrii de termocentrale, Paroseniul este cea mai avansatã în acest sens. Urmeazã alternative si solutii si pentru Mintia”, a mai subliniat sursa citatã. Principala activitate, în viitor, nu va mai fi productia de cãrbune, sustin cei de la Universitate. Valea Jiului trebuie sã gãseascã alternative viabile si sã le valorifice.
“Având în vedere trendul de a reduce exploatarea cãrbunelui, nu cred cã principala activitate în viitorul Vãii Jiului va fi extragerea cãrbunelui. Bineînteles, ea trebuie sã continue deoarece cãrbunele este o sursã de energie care ajutã la independenta energeticã a României si la rezolvarea unor probleme de alimentare cu alimentare cu energie electricã atunci când este frig, când datoritã temperaturilor foarte scãzute s-ar putea ca hidrocentralele sã nu poatã functiona, si atunci singura energie viabilã este cãrbunele, asa cum s-a mai demonstrat. Trebuie sã gândim pentru Valea Jiului si alte alternative economice, iar asta înseamnã turism si pentru asta trebuie deschise si cele douã cãi care leagã Valea Jiului de celelalte zone, si aici vorbim de drumul spre Herculane si drumul spre Transalpina, fãrã de care o dezvoltare realã nu poate exista”, a mai declarat rectorul Universitãtii din Petrosani. Experienta dascãlilor de la Universitatea din Petrosani poate fi folositã pentru a dezvolta Valea Jiului, astfel încât trecerea de la exploatarea cãrbunelui la alte alternative economice sã nu fie una bruscã, care sã creeze probleme sociale.
Monika BACIU
