Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 martie 2018, o nouã piesã în cadrul actiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spatiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
Exponatul lunii martie îl reprezintã un lingurar sau un „cuier cu linguri”, care face parte din patrimoniul Muzeului de Etnografie si Artã Popularã Orãstie, sectie a MCDR Deva. Piesa a fost realizatã de cunoscutul mester popular Constantin Perta (1938-2016), originar din satul Valea Mare (comunã Ceru Bãcãinti, actualmente pe teritoriul judetului Alba) si ale cãrui lucrãri au fost premiate de-a lungul timpului la diverse Expozitii si Manifestãri de Creatie Popularã.
Piesa expusã este o adevãratã dantelãrie în lemn, fiind constituitã din cinci linguri, fiecare dintre ele fiind prinsã cu ajutorul unui inel de o tãblie bogat ornamentatã si având sculptat în partea centratã textul „PERTA CONSTANTIN ANU 1973”. Tot ansamblul este realizat dintr-o singurã bucatã de lemn, cel mai probabil lemn de paltin, ceea ce surprinde si încântã privitorul, alãturi de ornamentatia bogatã cu motive geometrice, florale si astrale.
„Constantin Perta a început încã din tinerete sã lucreze lemnul, dar definitorie pentru viitorul creator popular a fost întâlnirea sa cu directorul muzeului din Orãstie, Ioan Valeriu Todea, care l-a familiarizat cu creatiile populare în lemn, prezentându-i diferite obiecte din patrimoniul muzeul si îndemnându-l sã le foloseascã drept model. Impresionat de frumusetea cãucelor vãzute la muzeu, Constantin Perta se întoarce în satul natal unde pentru început imitã modelele vãzute, iar la scurt timp creeazã modele si combinatii de decor noi, definind un stil propriu de exprimare artisticã.
Mesterul popular a lucrat vreme de peste 40 de ani obiecte dintr-o singurã bucatã de lemn, doar cu ajutorul unui cosor, a douã cutitase, un cui si un ac de crosetat”, a declarat Iustina-Maria Bogdan, conservator în cadrul Muzeului de Etnografie si Artã Popularã Orãstie.
Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva