În judet, numãrul de firme a crescut considerabil în acest an, 2017, iar radierile au scãzut mult, cei care au rãmas fãrã loc de muncã prin restrângerea diverselor activitãti, dar si majoritatea tinerilor preferã sã plece spre alte zãri. Pe primul loc se aflã cei care aleg strãinãtatea, urmeazã Timisoara, Cluj, Sibiu, Alba si abia la final Bucurestiul. Si se stie – unde contribuabil nu e, nimic nu e, doar perspectiva sãrãciei. La nivelul judetului Hunedoara, mobilitatea fortei de muncã este extrem de scãzutã cã, în special tinerii, dincolo de locul de muncã, sunt interesati si de mediu, de dezvoltare.
Principala îngrijorare a locuitorilor Vãii Jiului si chiar a întregului judet, într-un clasament al lipsurilor majore, este lipsa locurilor de muncã în contextul în care societãti/firme de stat îsi reduc considerabil activitatea. Existã alternative pentru cei iesiti din activitate, cum este, de exemplu, mineritul? Apare ceva în judet, unde mobilitatea fortei de muncã ar trebui sã se facã cu mult mai multã usurintã decât cea la nivel national?
Cu 518 firme mai mult decât anul trecut
Desi nu se vede, lucrurile se miscã în judetul Hunedoara. Apar firme noi, mai multe decât anul trecut, iar numãrul celor care dispar prin radiere, dizolvare si chiar numãrul suspendãrilor a scãzut considerabil. În judetul Hunedoara, conform Oficiului Registrul Comertului, în cele sase luni ale anului 2017, s-au înmatriculat 1658 de firme, de la persoane fizice, IF, PFA, pânã la SA, SC, SCN, SNC, SRL etc., adicã mai multe decât anul trecut cu 518. Dacã aceste societãti au mãcar un singur angajat, ar fi un câstig, dar numãrul angajatilor este cu mult mai mare, ceea ce înseamnã ceva! Da, dar se desfiinteazã mai multe decât se nasc, ne atentiona un notar pesimist. Am verificat si am constatat cã si numãrul radierilor, dizolvãrilor si suspendãrilor de firme a scãzut considerabil. Conform aceluiasi Oficiu al Registrului Comertului, în judet s-au produs 886 de radieri în cele sase luni acestui an, iar în 2016 au fost 1408 radieri, deci anul acesta sunt cu 37% mai putine. Dizolvãrile de firme au scãzut si ele cu 13,16%, iar suspendãrile cu 2,58%.
Oamenii Vãii Jiului aleg strãinãtatea, Timisoara, Cluj, Sibiu…
În ce priveste alegerea celor din Valea Jiului pentru un loc de muncã în afara zonei, clasamentul preferintelor ”întâmplate” în ultimii trei ani este interesant, dar logic. În rândul celor scosi din activitãti cum sunt cei din industria minierã si conexe, adicã oamenii nu prea tineri, pe primul loc se situeazã cei care au ales sã plece în strãinãtate pentru cã se câstigã mai bine si în paralel îsi obtin tot felul de atestate. Cei tineri, care încã studiazã sau se specializeazã în cadrul companiilor, nu au ales nici ei judetul Hunedoara. Pe primul loc se aflã Timisoara, apoi Cluj, Sibiu, Alba si Bucuresti, dupã care urmeazã tãrile strãine.
Tinerii, în majoritate, nu cautã doar loc de muncã, ci si mediul în care se pot dezvolta, pot accede pe treapta socialã, culturalã, unde se pot destinde si recrea. La noi în judet, în afarã de Deva, care este catalogatã drept sediu economic, deci si ea limitatã, dezvoltarea urbanã de nivel înalt lasã de dorit. Cã judetul este unul foarte bogat în istorie, dar nepus în valoare din punct de vedere turistic, nu este suficient pentru a-si lega oamenii de glie. Exceptiile din acest domeniu nu sunt suficiente… Si, se stie – unde nu ai oameni activi, nu ai nici contribuabili la bugete si sãrãcia prinde rãdãcini. În concluzie, desi judetul se miscã, economic vorbind, mobilitatea fortei de muncã în interiorul acestuia este scãzutã, iar migrarea este la cote ridicate pentru cã Valea Jiului este în cãdere liberã. Idealismul unor oameni de aici, fãrã putere de decizie, si actiunile lor de micã anvergurã care tin steagul calitãtii sus, nu sunt suficiente!
Ileana Firtulescu
