Mai multe ONG-uri care protejeazã mediul, dar si autoritãti locale din Hunedoara si Gorj au venit la sediul Parcului National Defileul Jiului pentru a dezbate, alãturi de executantii lucrãrilor, respectiv, Hidroelectrica SA Bucuresti, problemele ce apar în cele douã microhidrocentrale din Defileul Jiului.

Amenajarea hidrotehnicã se aflã în Parcul National Defileul Jiului si cei care au reusit crearea acestui sit spun acum cã este o crimã împotriva naturii, chiar dacã lucrãrile sunt finalizate în proportie de 85%. „Ecosistemul este afectat puternic, întrucât aceastã tehnocratie nu întelege încã cã viitorul care ti-l aduce aceastã zonã, nu costã nimic. Dezvoltând turismul aici, aceasta va aduce bani. Populatia trãieste o dramã acum, de a i se distruge unul dintre cele mai pitoresti locuri ale tãrii, pentru niste lucrãri de care nu are nevoie în viitor tara. Noi mai putem gãsi energie si deja exportãm energie, deja producem mai mult decât e nevoie, cu pretul unor distrugeri nemaipomenite”, a declarat Cristian Stoiculescu, Directorul Consiliului Stiintific al Parcului National Defileu Jiului.

Cele douã baraje din Defileul Jiului ar distruge ecosistemul si asta sustin toti ecologistii, inclusiv cei care au actionat si în instantã firma constructoare, dar deocamdatã, se cautã o solutie. „Impactul este puternic. S-a discutat destul de mult pe acest subiect. Studiul de impact este fãcut în 2002. Nu s-a tinut cont atunci de speciile si habitatele din parc, care vor fi afectate. E adevãrat cã atunci nu era parcul (n.r Parcul National Defileul Jiului), dar s-ar fi putut acum schimba lucrurile prin reevaluarea procedurilor de evaluarea adecvatã  si efectuarea unui nou studiu de impact. Acum este dupã al XII-lea ceas, dar faptul cã râul nu este încã captat, se mai pot lua decizii strategice, cã trebuie sã se tinã cont de directivele pe care România le încalcã si de costurile încãlcãrii lor, pentru statul român, naturã si chiar pentru investitori”, a adãugat si Diana Cosmoiu, WWF, specialist în politici publice.

Ecologistii sunt de pãrere cã proiectul nu va trebui pur si simplu oprit, dar trebuie cãutatã solutia optimã de câstig pentru ambele pãrti, dacã autoritãtile implicate vor veni cu o idee de aplicat. Asta, în timp ce autoritãtile din Hunedoara cred cã ar trebui sã se tinã cont de oportunitatea unei astfel de constructii. „Judetul Hunedoara are 28% arii protejate. Din pãcate, aceste zone sunt lipsite de investitii, pentru cã doar în conditii cu totul si cu totul speciale se poate investi si sunt zone care au fost sãrãcite din acest punct de vedere. Trebuie sã gãsim o îmbinare între a proteja natura, cât si a dezvolta zonele respective. Energia hidro este o energie verde, este mult mai bine decât termo, nuclearã sau altele poluante. Cred cã este un proiect economic util, care sã aducã energie ieftinã, asa încât sã fie competitiv, iar populatia sã aibã energia un pret corespunzãtor dar sã nu sãrim în extreme, ca sã împiedicãm orice investitie, numai de dragul de a avea un aer nepoluat”, a mai spus si Sorin Vasilescu, vicepresedintele C J Hunedoara.

Dezvoltarea economicã a zonei este vãzutã diferit. Ecologistii si cei din Parcul National Defileul Jiului spun cã asta înseamnã arii curate si turism, pe când administratiile zonale, ca si cei de la Hidroelectrica sunt de pãrere cã asta înseamnã energie hidro si locuri de muncã. Iar impactul asupra mediului a fost evaluat la vremea respectivã. „Noi sustinem, în continuare finalizarea investitiei, deoarece este un obiectiv strategic de interes national, conform HG,  are un impact socio-economic net pozitiv si cred cã pentru aceastã zonã s-a simtit prin crearea locurilor de muncã, impactul produs asupra mediului a fost evaluat, atât de în faza de constructie, cât si în faza de exploatare si, nu în ultimul rând, gradul de realizare al investitiei este de 85% , ceea ce ne duce în imposibilitatea de a opri activitatea. Este absurd”, a sustinut Daniela Crâsnic, reprezentanta Hidroelectrica, prezentã la întâlnirea din sediul rangerilor din parcul National Defileul Jiului.

Pânã acum au fost investite sume uriase în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judetului Hunedoara si cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata si cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare si montare a instalatiilor în centrale.  Pânã în data de  31.12. 2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de  619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro.

Diana Mitrache