Cunoscut nouã ca realizatorul emisiunii „Tattoo Hunter” de la Discovery Chanel, Lars Krutak a tinut, la Deva, un seminar despre istoria tatuajului, istorie pe care a început sã o studieze atunci când a descoperit, în Alaska, acolo unde era student, prima femeie tatuatã, pentru a fi fertilã.
Este cel mai cunoscut antropolog în arta tatuajului din întreaga lume, cercetãtor la cel mai mare institut de antropologie din lume la Washington, care,la Deva ne-a si arãtat câteva dintre tatuajele sale. Cel mai dureros a fost realizat într-un trib, iar Lars a si exemplificat asta printr-un film pe care l-a fãcut în momentul în care a fost el însusi tatuat. Este vorba despre o simplã linie, realizatã într-o tehnicã similarã cusutului cu acul, pe piele, si care, spune antropologul american, a durat nu mai putin de 7 ore. Insa, în Alaska, femeile îsi fãceau acest gen de tatuaj pe fatã, în memoria unor rude. Multi dintre cei pe care i-a gãsit în lume au tatuaje despre care chiar cred cã îi protejeazã de orice, iar unul dintre protagonistii filmului sãu chiar a scãpat teafãr din Cel de al Doilea Rãzboi Mondial, crezând cã asta i se datoreazã tatuajelor, care l-au salvat de gloante.
„Fiecare tatuaj este unic si trebuie sã însemne ceva”, a spus Lars, iar cele mai importante sunt cele minuscule, el însusi având un punct tatuat pe piele, despre a cãrui semnificatie nu a vrut sã vorbeascã, dar care, a spus el, este foarte important. De altfel, în scurta sa expunere, a vorbit si despre similitudinea dintre punctele din acupuncturã si locurile în care triburile pe care le-a studiat îsi tatueazã corpul. „Multi dintre cei pe care i-am studiat erau foarte bãtrâni si unul dintre ei era într-un trib. Era foarte bolnav, mi-a vorbit despre tatuaj, am insistat sã filmez cu el seara si, pânã dimineatã, a murit. Apoi, peste sat, în acea noapte, cei de acolo au vãzut o luminã ce s-a înãltat, iar locuitorii din trib au spus cã omul m-a asteptat, ca sã îmi dea mie informatiile, ca si cum mi-ar fi predat stafeta”, a spus Lars Krutak. Antropologul cautã sã arate legãtura între tatuaj si cultura unui popor, tatuaj, care initial, a apãrut ca o formã medicinalã, dezvoltându-se ulterior ca un marcaj de individualitate, ca o formã de spiritualitate, de identificare în comunitate si a comunitãtii din care face parte, în raport cu celelalte. În deschiderea seminarului sustinut la Deva a vorbit si Alexandru Bãrbat, arheolog, care a explicat câteva din tehnicile de tatuare a pielii la noi, pe teritoriul Hunedoarei, arãtând câteva descoperiri arheologice care ar putea sã indice acest lucru, din preistorie, dar si Marius Barbu, care a fãcut o demonstratie experimentalã a modului în care se fãceau tatuajele pe piele, cu substante obtinute prin sfãrâmare, mixate cu diverse lichide, uneori chiar urinã. La final, Lars Krutak si-a lansat propria carte, în care vorbeste despre tatuajul la femeile tribale si chiar si-a dezvelit câteva dintre tatuajele pe care si le-a fãcut în diverse triburi, pe care le-a studiat.
Diana Mitrache
