Ministerul Dezvoltãrii publicã harta interactivã a bunelor practici identificate în domeniul prevenirii coruptiei. Valea Jiului stã cel mai prost la acest capitol. Niciuna din cele sase primãrii ale Vãii Jiului nu a implementat vreun astfel de program.

“În vederea realizãrii schimbului de bune practici, precum si pentru crearea unei retele a integritãtii, MDRAP a realizat o Harta interactivã a bunelor practici identificate în domeniul prevenirii coruptiei, identificate în perioada 2013 – 2015, pe parcursul activitãtilor desfãsurate în implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2012 – 2015. Informatiile au fost extrase din analiza rapoartelor finale privind implementarea SNA 2012-2015 transmise de cãtre autoritãtile administratiei publice locale”, aratã MDRAP.

6 din 69

Doar sase primãrii din cele 69 de unitãti administrativ-teritoriale de la nivelul judetului Hunedoara au implementat programe de prevenire a coruptiei. Localitatea resedintã de judet, Deva, are un astfel de program.  “Pentru identificarea vulnerabilitãtilor, amenintãrilor si riscurilor la coruptie, primãria a organizat în 5.12.2013, un atelier de lucru, eveniment la care au participat cetãteni, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale locale, experti independenti în diferite domenii ale administratiei publice locale, reprezentanti ai altor autoritãti publice, precum si reprezentanti ai societãtilor comerciale din zonã, în urma cãreia a fost validatã lista cu principalele atributii ale primãriei, pe baza acesteia fiind întocmit Raportul de evaluare al riscurilor si vulnerabilitãtilor la coruptie”, aratã raportul MDRAP. La nivelul localitãtilor, Primãria orasului Cãlan si Hateg mai au un astfel de sistem. În schimb, trei comune din judet au implementat programe anticoruptie. Este vorba e comuna Vetel, primãria comunei Sântãmãrie Orlea si Primãria comunei Orãstioara de Sus. La nivelul tuturor localitãtilor care au bifat proiectele de prevenire a coruptiei  “a fost realizat raportul de evaluare a riscurilor si vulnerabilitãtilor la coruptie. Raportul include si mãsuri de remediere a riscurilor si vulnerabilitãtilor identificate.

De asemenea, au fost adoptate instrumente de lucru în vederea monitorizãrii indicatorilor anticoruptie: registrul abtinerilor în caz de conflict de interese, registrul incidentelor de integritate, chestionarul de evaluare a cunostintelor anticoruptie ale angajatilor si model de raport de evaluare a acestora. Pentru a evalua perceptia cetãtenilor cu privire la calitatea serviciilor publice, se utilizeazã cartonasul pentru evaluarea anonimã a integritãtii  si calitãtii serviciilor  publice”.

Monika BACIU