Muzicã, voie bunã si degustãri de toate felurile, plus o mâncare gãtitã la ceaun pe pirostrii. Acestea au fost ingredientele noii editii a Târgului de toamnã de la Petrosani, care a fãcut ca zona de nord a municipiului sã abunde de mirosuri îmbietoare. Fie cã au gustat din produsele traditionale, oferite spre vânzare de producãtorii autohtoni, fie cã au venit pentru traditionala mâncare de oaie  cu pãsat, toti cei care au ajuns în zona Piata Victoriei au avut din ce gusta.

Cu brânzã închegatã dupã o retetã traditionalã, cu produse din carne si sloi de oaie, cu mere, struguri, vin, must, dar si miere de albine, mai multi producãtori si-au întins tarabele în Piata Victoriei de la Petrosani si au spus cã aceste târguri le vin – mãnusã -, pentru cã altfel sunt nimiciti de supermarketuri.

„Suntem din zonã de pe Maleia si am adus sloi, cârnati, tobã, afumãturi. Toate sunt fãcute de noi, acasã, de la porc crescut de noi în gospodãrie”, ne-a explicat o vânzãtoare de la poalele Parângului, în timp ce altii, care au trecut muntii sã ajungã la Petrosani, au adus de toate la acest târg.

3-0

„Vin mereu la Petrosani. Sunt produse din zona Gorjului, de  lângã Târgu Jiu. Am adus must, tãrtãcute, flori de roamnã si nuci. Mã bucur când se organizeazã astfel de târguri. Sunt foarte bune, practic, sunt singurele care mai sustin produsele autohtone, cã ne omoarã marketurile. Târgurile acestea sunt singurele care mai tin cu producãtorii mici autohtoni. Doar asa pot supravuetui tãranii, cu astfel de tîrguri”, ne-a spus un vânzãtor din Gorj.

„Vinem produse traditionale, brânzeturi, carne, preparate românesti autentice”, ne-a explicat un alt precupet, îmbrãcat cu un cojoc urias de oaie, asemeni ciobanilor de la munte.

Târgul de toamnã adunã anual producãtori din toate zonele, iar organizatori sunt cei din Piata Agroalimentarã.   „Produsele sunt total diferite fatã de ce avem zi de zi. Au venit din Maramues, Alba, Cluj, Dolj, dar au fost si producãtori care au promis cã vin si nu au mai ajuns”, a explicat Sorin Cretu, administratorul Pietei Agroalimentare Petrosani. Târgul a fost luat cu asalt de producãtori si cumpãrãtorii nu au lipsit nici ei. Ademeniti de mirosul afumãturilor, de culoarea virslilor, de izul de must si de grãtarele care sfârâie, toti au gustat si si-au cumpãrat câte ceva.

Mâncarea momârlanilor, la mare cãutare

Sute de portii de tocanã de oaie si pãsat, stropite cu câte un pãhãrel de tuicã au fãcut deliciul celor ce au ajuns la Târgul de toamnã de la Petrosani, sâmbãtã. A fost ziua cea mai animatã de peste an, când momârlanii din zona Petrosaniului s-au adunat cu totii si au aprins focul, la lumina lunii. Au pus oalele imense pe pirostrii si au început lucrul, asa cum au învãtat traditia din mosi strãmosi. Doar bãrbatii fac aceastã mâncare, asa cum se obisnuieste la nedei, acele întâlniri traditionale în zilele de sãrbãtoare, iar sotiile lor au venit doar sã guste. Printre bucãtari l-am gãsit pe cel mai în vârstã momârlan,  cel care pãstoreste una dintre cele mai vechi biserici din judetul Hunedoara, Biserica Sânionilor – Nea Ion. Bãtrânul se apropie de 9 decenii, dar s-a dovedit unul dintre cei mai ageri bucãtari, care au preparat mâncarea. Tot el ne-a explicat si care este secretul unei tocane foarte gustoase. „Am 84 de ani si de 50 de ani fac tocana asta. Se duce porumbul la moarã, se macinã mãrunt, se cerne cu sitã deasã de fãinã si pe urmã rãmâne numai partea graosã. Ãl’ gros ce cerne din nou, se bagã în apã rece si cu un ciur se culege de pe dedesubt, tãrâta.  Apoi se pune apa la fiert si, când fierbe apa, bãgãm pãsatul si amestecãm încontinuu în el. Douã ore am amestecat încontinuu. Apoi am bãgat unt de casã si apoi avem carnea de oaie. Spãlatã, tocatã bine, o punem la foc cu apã si când e fiartã, facem prãjeala. Dar sã stiti cã tot cu sãu de oaie, nu cu slãninã sau cu ulei! Apoi facem ceva  îngrosalã cu boia si multe codimente si vezi ce bunã e?”, a spus nea Ion, iar un alt momârlan din zona de la poalele Parângului ne-a mai divulgat un secret: „De 10 ani fac mâncare pentru nedeile din oras asa cã si acum am o tocanã de oaie si pãsat. Secretul este sã îl faci cu drag si sã ai toate produsele naturale. Sã ai unt proaspãt, brânzã de oaie si porumbul sã fie bine copt si bine mãcinat”, a spus si Dorel Cãlina.

3-1

Pentru cã pomana momârlãneascã a fost datã de administratia localã, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care a si împãrtit pãsatul. Noi l-am gãsit pe edil cu un polonic mare în mânã cu care umplea paharele din plastic pe care le oferea celor ce s-au asezat la coadã la tocanã. „Ne bucurãm foarte mult cã lumea a venit la târg si pãstrãm si traditia. Ca de fiecare datã, si acum am oferit în jur de 1.000 de portii de mâncare traditionalã. De fiecare datã vin si dau un exemplu. Servesc masa, alãturi de momârlanii, care s-au trezit foarte devreme la 4.30 si acum îi ajut”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, care a îmbrãcat un halat alb si si-a pus în cap un clop traditional momârlãnesc, special pentru acest eveniment.

Masa, însã, a fost o desfãtare pentru toatã lumea care s-a asezat la rând. Bãrbatii au primit si câte un pahar de tuicã, asa, ca sã se încãlzeascã. „Mâncarea asta este foarte bunã. Bãrbatii nostri o fac si noi am venit sã o degustãm.  E foarte bunã, dacã îti place carnea de oaie”, spune una dintre sotiile momârlanilor care au pregãtit sâmbãtã masa.

„Eu, acasã, nu gãtesc asa de bunã mâncarea asta! Aici e la cazan si este foarte bunã”, ne-a spus o altã meseancã, iar alãturi, sotul o aproba din spatele unui pãhãrel de tuicã. „Tuica este foarte bunã. Este traditionalã. Este un gest frumos si le multumim celor care au fãcut asta”, a spus bãrbatul.  „Sã trãiascã domnul primar!”, a spus o altã doamnã, care a recunoscut cã a lãsat acasã o oalã cu sarmale, pentru ca sã deguste aceastã tocanã.

Diana Mitrache