TURISM ÎN VALEA JIULUI / Statiunea Parâng – o poartã deschisã spre înãltimi

Valea Jiului este o zonã binecuvântatã. Resursele de care dispune sunt nelimitate, iar turismul poate deveni un sector de excelentã pentru dezvoltarea zonei. Începând de astãzi ne propunem sã promovãm turismul din Valea Jiului, iar prima destinatie este statiunea Parâng.

Aceasta este consideratã o poartã spre înãltimi, înãltimi care taie respiratia oricui cu peisajele sale de poveste. Peisaje de basm sunt aici atât vara, cât si iarna. Imaginea pe care o oferã statiunea montanã Parâng rãmâne întipãritã pe retina celor care au fost aici. Traditionalele case momârlãnesti, constructiile turistice sau simplã priveliste se împletesc cu natura.

“Statiunea Parâng este localizatã la o altitudine de aproximativ 1800 metri, în partea esticã a Defileului Jiului, la o distantã de aproximativ 5 km de Petrosani, în Muntii Parâng, al cãror potential turistic este deosebit de mare. Aceastã locatie a devenit în ultimii ani din ce în ce mai cunoscutã în rândul turistilor, în special iubitori ai sporturilor de iarnã, datoritã prezentei pârtiilor moderne de care dispune”, aratã cei de la Centrul National de Informare Turisticã Petrosani.  Începând cu anul 2009, Statiunea Parâng a fost atestatã ca statiune turisticã de interes national. Aceasta este amenajatã cu cabane turistice si diverse constructii de odihnã, care se bucurã de un flux numeros de turisti, provenind nu numai din localitãtile din Depresiunea Petrosani, ci si din localitãti mai îndepãrtate precum Deva, Hunedoara, Craiova, Timisoara si chiar Bucuresti.

“Existã în statiunea montanã Parâng 6 pârtii: Pârtia A, Pârtia B, Pârtia EuroParâng, Pârtia Sub Telescaun,  Pârtia C, Pârtia Culoarul Porcului, care oferã turistilor sositi aici în sezonul rece posibilitatea practicãrii sporturilor de iarnã. Pârtiile sunt amenajate atât pentru avansati, cât si pentru începãtori, fiind dotate cu telescaun, teleski si instalatii de nocturnã. Desi este renumitã în special pentru pârtii practicabile în sezonul rece, statiunea se bucurã de un aport important de turisti si în sezonul cald, în perioada cãruia pot fi urmate numeroasele trasee marcate, ce conduc spre importante obiective turistice ale Parângului. Dintre cele mai importante atractii de aici meritã mentionate crestele montane abrupte si cãldãrile adânci în care s-au format mai mult de 40 de lacuri glaciare, supranumite perlele Parângului. Existã în Parâng Rezervatia Geologicã si Botanicã Câlcescu, unde se gãsesc Lacul Câlcescu, Lacul Pencu, Lacul Vidal sau Lacul Setea Mare. Alte lacuri glaciare importante din zonã sunt Lacul Rosiile, cel mai adânc dintre cele existente în acesti munti, Lacul Iezerul Înghetat sau Lacul Mija. O altã valoare turisticã deosebitã este conferitã acestei zone de cãtre Defileul Jiului, una dintre cele mai impresionante despicãturi ale Carpatilor, cu peisaje inedite si cu bune posibilitãti de desfãsurare a drumetiilor montane sau a alpinismului”,  mai aratã cei de pe site-ul CNIPT.

3-1

Statiunea montanã dispune si de trasee turistice pentru cei care preferã o plimbare în aer liber si la înãltime. Cei mai curajosi pot face drumetii si pentru a cuceri vârful Parângului, iar de aici privelistea este mai spectaculoasã. Culmile stâncoase adãpostesc capre negre, pisici sãlbatice, acvile de munte. Si flora este diversificatã, iar florile de toate culorile tes un covor natural.

Petrosaniul, la poalele muntilor Parâng

Municipiul Petrosani se aflã la poalele muntilor Parâng. Si aici sunt obiective turistice. Chiar la intrarea în localitate dinspre Deva poate fi observat turnul de apã. Chiar dacã se aflã în paraginã acesta are o istorie de peste o sutã de ani. La momentul realizãrii, acesta a fost un obiectiv strategic pentru Valea Jiului. Pe vremea când acesta era folosit, turnul de apã putea înmagazina cantitãti uriase de apã.

Muzeul Mineritului este un alt obiectiv turistic important, în incinta cãruia sunt adãpostite vechi obiecte mineresti. Mai mult decât atât, chiar si clãdirea muzeului este una de patrimoniu national, la fel ca si clãdirile din Colonia Petrosani sau fosta maternitate, care astãzi este Casa de Culturã a Studentilor. Tot la capitolul muzeu, cei care poposesc în Petrosani pot vizita muzeul momârlanului aflat pe strada Slãtinioara. Aici, o familie de momârlani a realizat un centru etnografic în care îsi gãsesc locul obiecte traditionale momârlãnesti.

Bisericile autentice pãstreazã vie traditia momârlanilor

Si bisericile din municipiul Petrosani sunt considerate obiective turistice. Aici se pãstreazã vie traditia momârlanilor. Biserica Sînonilor, un mic lãcas de cult din lemn, este încadrat tot la categoria monumentelor istorice. Aici au loc slujbe religioase doar de trei ori pe an. Biserica Ortodoxã a Sânionilor din Lunca Jiului (actualul cartier Livezeni), este cea mai veche constructie din Petrosani care a rezistat trecerii timpului.

3-2

Biserica Sfânta Varvara din cartierul Aeroport, este un complex etnografic. Dupã anul 1990 preotul paroh Octavian Nicolae Patrascu de la Parohia Livezeni, începe demersurile pentru construirea unei biserici, care era necesarã ca apa si ca aerul. Cartierul reprezenta jumãtate din oras, cu trei scoli, grãdinitã si un mare numãr de locuitori. Sfânta Soborniceascã si Apostoleascã Bisericã Ortodoxã Românã cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” de la Sãlãtruc era neîncãpatoare, iar Sfânta Soborniceascã si Apostoleascã Bisericã Ortodoxã Românã cu hramul „Sf. Împãrati Constantin si Elena” era departe pentru enoriasi. Proiectul a fost executat în stil maramuresan de de arh. Nicolae Goga si arh. Liliana Chiaburu din Bucuresti. Dupã multe împotriviri ale puternicilor vremii la 4 decembrie 1994 se pune piatra de temelie a noii biserici cu hramul „Sfânta Mare Mucenita Varvara”. Demararea propriu-zisã a lucrãrilor a fost permisã abia dupã un an.

Culturã

Cei care poposesc în Petrosani pot avea si acces la culturã. În timpul stagiunii, Teatrul Dramatic ID Sârbu din Petrosani oferã reprezentatii de succes, pentru toate gusturile.

“Prin 1904-1905 apare pe Strada Bisericilor (azi, Mihai Viteazul) „Cazinoul Functionarilor” în care vor avea loc si manifestatii culturale, mai des dupã 1912, când apare prima societate culturalã denumitã „Astra”. Ulterior, vor apãrea astfel de societãti si la Lupeni (în 1919) dar si altele, la Petrosani, aici organizându-se o serie de actiuni cu scop cultural.

Monika BACIU

6 comentarii la „TURISM ÎN VALEA JIULUI / Statiunea Parâng – o poartã deschisã spre înãltimi

  • 31 august 2016 la 15:18
    Permalink

    Si cazarea la cort,drumul de acces sub orice critica.hai sa fim seriosi.Poate ar fi timpul sa luam exemplu de la Straja.

    Răspunde
  • 1 septembrie 2016 la 10:14
    Permalink

    NU sunt partii. Sunt doar cu numele. Nimic nu functioneaza iarna…
    Statiune de interes national fara canalizare sau un loc unde sa iei masa…

    Răspunde
  • 1 septembrie 2016 la 20:30
    Permalink

    Tot turismul din Valea Jiului este o sandrama murdar.
    Despre ce naiba vorbiti voi aici ?
    Lasati-o mai moale cu etnobotanicele prin redactie, cand scrieti articole de genul asta si iesiti mai mult pe teren sa vedeti care este realitatea.
    Nu trebuie sa va etuziasmati daca un patron de cotet, sau mai multe cotete la munte va da o masa calda gratis si singura camera curata pe o raza de 20 de Km patrati, in idea de-asi promova sub o anumita forma afacerea montana cu „haleala nasoala, camere infecte si drumuri de acces asfalatate cu gropi”.
    NU avem un standard in nimic, totul este halandala la intamplare
    Realitatea despre turismul din Valea Jiului este gretoasa si jegoasa.
    Parca si vad grupul de turisti japonezi fugariti si buzunariti in timp ce vizitau biserica de lemn din Serparie. Astia o sa ramana marcati pe viata 🙂
    Sau pe fatada Teatrul Dramatic ID Sârbu din Petrosani, un afis mare cu Salam si Guta concert de exceptie pentru vioara, sintetizator si buric, in La Major si coregrafie bollywood.
    Atunci sa vedeti fratilor turisti adevarati din Craiova si Targu Jiu cum vin echipati pana la urechi cu sabii ninja cu bile de cauciuc, lant de aur de inox, Mertan si BMW ciordit cu acte in regula.
    Asta este imaginea turismului din Valea Jiului.

    Răspunde
  • 15 septembrie 2016 la 15:54
    Permalink

    Mai ,Mino-Nino Cocolino,esti deceptionat de turismul din Vale ,pai esti traumatizat ca la mina nu mai lucrezi si ti se pare totu gretos ,da ! Care biserica din Serparie Buzunareste oamenii? Nu stii ce scrii,ai ramas cu traume decand mergi in parang iarna pai daca buzunaru nu-ti permite si la Azuga sa mergi,lasa Parangu ca si Straja e o statiune perfecta de schiat,numai exagera ca esti chiar comic sau prea copil la cap cu nevasta ta mergeti Trilulilu mai bn in alte parti

    Răspunde
  • Pingback:Cum rena?te Valea Jiului | UrbanizeHub

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.