Judetul Hunedoara are de toate în materie turisticã. Avem cetãteni, munti, monumente istorice, culturale, dar degeaba. Numãrul turistilor care poposesc în judet este mic. Astfel, Hunedoara se claseazã la jumãtatea topului în ceea ce priveste numãrul persoanelor care aleg judetul ca destinatie turisticã.
Hunedoara, locul 26
Potrivit unui clasament, judetul Hunedoara ocupã locul 26 în ceea ce priveste turismul. În anul 2015 doar un numãr de 10.774 de sosiri ale turistilor strãini în structuri de primire turisticã s-au înregistrat în judet. Judetul Hunedoara ar fi trebuit sã devinã un judet turistic, dar degeaba. S-a mizat pe cetãtile Dacice, pe Castelul Corvinilor, Cetatea Devei si nu în ultimul rând turismul din Valea Jiului, însã fãrã efectul scontat.
Hunedoara a avut o strategie de turism axatã pe mai multe domenii, dar si aceasta a fost ratatã. În 2008, fostul presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Ioan Molot vroia ca judetul sã devinã unul de importantã turisticã nationalã.
“În opinia mea, primul nivel de dezvoltare “Hunedoara: un judet ospitalier“ este cu sigurantã apropierat, dar încã avem de realizat o multitudine de activitãti în urmãtorii doi ani pentru a imbunãtãti infrastructura turisticã de bazã. Cel de-al doilea nivel de dezvoltare “Hunedoara : o destinatie specialã” înseamnã multã muncã pentru noi toti. Judetul Hunedoara are cu adevãrat ceva special de oferit dar pentru a convinge turistii strãini în anii viitori trebuie dezvoltate produse interesante. Pregãtirea acestor noi produse trebuie sã înceapã acest an. De fapt as dori sã fixez obiective si mai ambitioase. Judetul Hunedoara este deosebit de important pentru România. Cu obiective puternice si o istorie remarcabilã combinate cu multã creativitate si antreprenoriat ar trebui ca obiectivul nostru final sã fie atingerea celui de-al treilea nivel de dezvoltare “Hunedoara: o experientã unicã”, se arãta în strategia de dezvoltare turisticã a judetului Hunedoara din anul 2008.
Se prefigurau mai multe tipuri de turism, iar cel mai important era cel montan.
“Turismul montan si de schi este destul de bine dezvoltat. Posibilitãtile viitoare sunt de a îmbunãtãti facilitãtile de schi si servicii mai bune pentru planificarea 3 vacantelor. Potentialul este limitat de competitiile internationale si îngrãdirile din domeniul mediului. Turismul cultural si rural este dezvoltat la un nivel moderat. Pentru a se dezvolta pe deplin obiectivele trebuie sã fie promovate prin încadrarea lor într-o retea si prin realizarea de programe. Turismul de afaceri, de sãnãtate si a doua casã este putin dezvoltat. Fiecare dintre aceste teme are un anumit potential pentru o dezvoltare viitoare. Turismul industrial, de voluntariat, de filme nu a fost dezvoltat pânã acum. Experientele altor tãri au arãtat exemple stimulative care ar putea atrage noi forme de turism”, mai arãta strategia la acel moment.
Planuri nerealizate în totalitate
Autoritãtile judetene au avut în vedere dezvoltarea tuturor tipurilor de turism. Poate cel mai important aspect a fost cel legat de infrastructurã. “Pentru a atinge primul nivel “Hunedoara: un judet ospitalier“ trebuie sã îmbunãtãtim infrastructura turisticã de bazã, educatia, antreprenoriatul si restaurarea. Proiectele trebuie sã fie terminate în urmãtorii doi ani. Rezultatul acestor activitãti va fi cã judetul Hunedoara va fi vizitat mai ales de cãtre români, cetãteni maghiari si italieni. Cresterea în cifre poate fi mai mare decât media prevãzutã pe tarã, conducând la o dublare a numãrului de turisti în 2015. Pentru a atinge cel de-al doilea nivel “Hunedoara: o destinatie specialã” judetul chiar are ceva deosebit de oferit. Pe termen scurt atentia trebuie sã fie pe realizarea de teme la nivel international pentru a fi capabili sã concurãm cu alte destinatii. Turismul montan este dezvoltat într-un mod sustenabil, turismul rural este creat cu o retea de pensiuni si activitãti speciale si turismul cultural se aflã la un nivel ridicat cu atractii daco-romane extraordinare. Pentru a atinge acest nivel sunt necesare activitãti de branding si promovare a regiunii, de creare a institutiilor de cãlãtorie si turism si de îmbunãtãtire a climatului investitional.
Rezultatul acestui nivel va fi cã judetul Hunedoara va fi vizitat de cãtre turisti din Europa centralã si de sud-est. Cifrele de crestere ar putea arãta valori ridicate. Acesti turisti strãini vor genera mai multã valoare adãugatã. Pentru a atinge nivelul ridicat “Hunedoara: o experientã unicã” este necesarã cercetarea unor idei provocatoare ca turismul industrial, turismul generat de realizarea unui film si dezvãluirea bogãtiilor istoriei europeano/romane comune. Pe termen scurt atentia trebuie fixatã pe exploatarea posibilitãtilor acestor concepte.
Când se vor considera realizabile, dezvoltarea viitoare a acestor idei va necesita o perioadã îndelungatã iar implementarea finalã va dura mai multi ani. Rezultatul acestui nivel va fi cã judetul Hunedoara va fi vizitat de turisti din toatã lumea. Cifrele de crestere ar putea arãta valori deosebit de ridicate. Acesti turisti strãini vor genera cea mai ridicatã valoare adãugatã”, mai arãta strategia.
Primul loc este ocupat de municipiul Bucuresti cu un numãr de 991949 de sosiri, al doilea de judetul Brasov cu un numãr de 158257 de turisti strãini. Cea de-a treia pozitie în clasament este ocupatã de judetul Sibiu care a atras un numãr de 110540 de turisti strãini în anul 2015.
Monika BACIU
